ÎCCJ a decis că procesul care are ca fond una dintre promisiunile imobiliare ale primarului Emil Boc se va rejudeca. Primăria Cluj Napoca a fost dată în judecată de un partener pentru încălcarea angajamentelor asumate.

Procesul dintre Primăria Cluj Napoca și firma Impact Developer&Contractor, acum Clearline Development, se va rejudeca. Decizia a fost luată de ÎCCJ, după analiza dosarului. Inițial, municipalitatea condusă de Emil Boc a fost obligată să plătească aproape 40 de milioane de lei.

ÎCCJ a decis rejudecarea dosarului

Instanța supremă a hotărât că procesul dinre Primăria Cluj Napoca și firma Impact Developer&Contractor (Clearline Development) trebuie să se rejudece. În dosarul aflat la ÎCCJ, administrația locală a fost dată în judecată pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile. Primăria condusă de Emil Boc trebuia să pună la dispoziția firmei o suprafață de teren pentru construirea unui cartier de locuințe destinate tinerilor.

În prima fază, Primăria Cluj Napoca a fost obligată să plătească despăgubiri de aproape 40 milioane lei, dar sentința nu a fost definitivă. Cazul a fost cotestat la ÎCCJ care a dispus rejudecarea.

„Admite recursurile declarate de recurenta- reclamantă Clearline Development & Management S.A. împotriva deciziei nr. 94/A-COM din 15 martie 2023 şi împotriva deciziei nr. 314/A-COM din 27 septembrie 2023, ambele pronunţate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte decizia nr.94/A-COM din 15 martie 2023 şi trimite cauza spre rejudecarea apelului formulat de pârâţii Municiipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei nr. 277/2022 din 08 iunie 2022, pronunţate de Tribunalul Specializat Argeş, în dosarul nr.1032/1259/2012. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate. Casează decizia nr. 314/A-COM din 27 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Irevocabilă”, arată soluția pe scurt a instanței, citată de Gazeta de Cluj.

Primăria lui Emil Boc, poprire de opt miloane de euro / Sursă foto: Razvan Valcaneantu EEC

Disputa dintre Primărie și partenerul privat

Disputa dintre Primăria Cluj Napoca și Clearline Development&Management, fostă Impact Developer&Contractor, ajunsă la ÎCCJ, datează de mulți ani. Totul a început cu o asociere pentru construcția unui cartier de locuințe. S-a întâmplat în anul 2011.

Primăria Cluj Napoca s-a asociat cu Impact Developer&Contractor în cadrul firmei Lomb SA. Scopul asocierii era construcția unui cartier de locuințe pentru tineri pe Dealul Lomb. Primăria urma să pună la dspoziție un teren cu o suprafață de 179 de ha, iar firma privată banii pentru investiția imobiliară.

Lucrurile s-au blocat, iar reprezentanții Impact și-au chemat în judecată partenerul. Reclamanții au arătat că ar fi întreprins toate demersurile necesare realizării proiectului, fiind elaborate documentațiile tehnice. Iar pe partea cealaltă, Primăria a refuzat să-și îndeplinească partea de înțelegere și să pună terenul la dispoziție. Drept urmare, cei de la Impact au cerut despăgubiri.

„Consiliul Local nu a înțeles să-și îndeplinească obligația esențială asumată în actul constitutiv al societății și impusă totodată de dispozițiile legale de a efectua plata vărsămintelor la capitalul social, la expirarea termenului de 2 ani stabilit pentru efectuarea plății vărsămintelor la capitalul social”, se arată în cererea de trimitere în judecată citată de Gazeta de Cluj.

Dosarul care a ajuns la ÎCCJ

Contractul cu Impact a fost semnat în urma unei licitații câștigată de firmă, la Primăria Cluj Napoca, în anul 2007. În baza înțelegerii, prin intermediul firmei Lomb SA urmau să fie construite mii de locuințe pentru tineri. Conform acordului de asociere, primăria urma să dețină 51% din acțiuni, iar Impact diferența.

În consiliul de administrației al Lomb, compania Impact avea doi reprezentanți, iar Consiliul Local pe Marius Raul Bostan. Interesant că acesta era, din 2008, acționar al Impact Developer&Contractor. Deși Consiliul Local deținea majoritatea, partenerul privat avea toate pârghiile de conducere. Deciziile erau luate de Liviu Niță, despre care se spune că era urmărit penal din cauza unor afaceri derulate de companie.

La Oradea, susțin jurnaliștii clujeni, unde Impact a derulat un proiect asemănător, cu primăria, compania a fost acuzată că nu și-a respectat angajamentele. Cei de la Impact au fost acuzați că au scumpit prețul locuințelor vândute, la 500 de euro pe mp. Aceasta, deși, firma se angajase, în acordul de partneriat să nu practice un preț mai mare de 335 de euro.

O situație asemănătoare a fost înregistrată și la Constanța. Dezvoltatorii imobiliari de la Impact au fost acuzați că au impus cumpărătorilor un alt curs al monedei euro decât cel în vigoare. Ei au impus cumpărătorilor, pentru aceasta, un act adițional la contractele încheiate. Iar de aici a izbucnit scadalul.

Impact a câștigat dosarul pe fond cu Primăria Cluj-Napoca

Impact Developer&Contractor a chemat în judecată Primăria Cluj Napoca și a cerut despăgubiri. Procesul a fost câștigat, în prima fază de dezvoltatorii imobiliari, ajunși între timp în insolvență. Aceștia au obținut o primă sentință favorabilă, care a fost atacată la ÎCCJ. Soluția de fond obliga Primăria clujeană să plătească daune de aproape 40 milioane lei.

„Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâţi în ceea ce priveşte contravaloarea a 9 facturi fiscale. Admite cererea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta Clearline Development&Management SRL, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca şi Mun. Cluj-Napoca – prin Primar.

Obligă pârâţii Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca şi Mun. Cluj-Napoca, în solidar, să achite reclamantei suma de 24.532.741,65 lei cu titlu de prejudiciu şi suma de 13.862.967,16 lei reprezentând dobânda legală penalizatoare calculată pentru perioada cuprinsă între data plăţilor efectuate de reclamantă (stabilite conform raportului de expertiză judiciară contabilă efectuat în cauză) şi până la data de 01.04.2021”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței.

Chiar dacă hotărârea nu era definitivă, Clearline a încercat să execute sentința. Municipalitatea a contestat executarea. Între altele a invocat riscul „de a nu mai putea repara prejudiciul ulterior, ca urmare a faptului că societatea își va declara falimentul sau va opta pentru dizolvare și lichidare, fiind o societate menținută activă fără nicio activitate economică și fără niciun profit/venit, tocmai pentru încasarea pretențiilor aflate în litigiu”