Prigoană contra cerșetorilor, în Republica Moldova. De la începutul anului, polițiștii au depistat 22 de persoane care pretindeau că au dizabilități pentru a cerși bani de la trecători. Chiar dacă oamenii legii le aplică amenzi, aceștia continuă să cerșească.

Pentru a combate acest fenomen, poliția Capitalei desfășoară „acțiuni de combatere a cerșetoriei frauduloase”. În context, au fost identificate 22 de persoane care au recurs la astfel de practici. Astfel au fost întocmite 26 de procese-verbale contravenționale pentru simularea dizabilităților. De asemenea 5 procese pentru cerșetorie bazată pe informații eronate despre afecțiuni grave sau necesitatea unor intervenții medicale costisitoare.

Îndemnul autorităților. Cetățenii nu trebuie să mai ofere bani

„Un exemplu relevant este cel al unui bărbat care, deși sancționat de 9 ori, continuă să inducă în eroare trecătorii. Acesta simulează o dizabilitate și solicitarea de ajutor financiar. De la acesta au fost ridicate patru scaune cu rotile utilizate pentru a obține venituri ilegale”, relatează Poliția.

Oamenii legii îndeamnă cetățenii care observă astfel de cazuri să apeleze la numărul unic de urgență 112.

„Menționăm că deseori, sub masca omului care cerșește poate fi un escroc. În spatele lui poate să stea o grupare infracțională”, punctează oamenii legii.

Cerșetorii din Republica Moldova, din nou pe străzile din Iași 

Cerșetorii din Republica Moldova sunt prezenți și alte țări. Spre exemplu în data de 19 februarie, doi tineri au fost din nou depistați în municipiul Iași din România, care apelau la mila trecătorilor. După ce oamenii legii au făcut verificări, au descoperit că persoanele respective nu aveau, de fapt, nicio problemă și voiau doar să facă bani într-un mod rapid.

Aceștia au fost transportați la secție și amendați cu câte 500 de lei românești, echivalentul a două mii de lei moldovenești.

Unii dintre cerșetori vin dimineața cu microbuzul, iar seara se întorc la acasă

Dacă astfel de oameni nu ar mai scoate profit din această activitate, atunci, cu siguranță, nu ar mai fi pe străzi. Astfel, ieșenii sunt sfătuiți ca să nu mai dea bani celor care cerșesc. De cele mai multe ori, aceștia mimează o problemă medicală, cum a fost cazul unui bărbat care acuza probleme la picioare, însă era de fapt sănătos.

„Transmitem cetățenilor să nu mai ofere bani sau produse celor care cerșesc, deoarece încurajează acest fenomen. De obicei, ei mimează că ar avea o problemă de sănătate sau spun o anumită poveste, că ar fi rămas fără locuință ca să sensibilizeze oamenii. De fapt, totul este o minciună, sunt persoane care au domiciliu și practică cerșetoria pentru a obține bani într-un mod cât mai ușor și rapid. De obicei, sunt tineri buni de muncă, nu au nicio problemă”, a precizat șeful Inspectoratului de Poliție Județean Iași, Liviu Zanfirescu.

Localitatea furnizoare de cadre pentru cerşetorie

Femeile de etnie romă din Republica Moldova şi copiii lor reprezintă o sursă de cadre pentru organizatorii reţelelor de cerşetori atât din ţară cât şi de peste hotare. Cerşetoare de etnie romă pot fi întâlnite peste tot: în statele UE, precum şi statele post-sovietice.

O destinaţie preferată a traficanţilor şi celor care practică benevol cerşetoria era și Odesa. În special regiunea portuară, unde există un flux continuu de potenţiali donatori. O altă locaţie preferată era renumita piaţă cunoscută ca „kilometrul 7”. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina le-a dat în mare parte planurile peste cap organizatorilor reţelelor de cerşetori în Odesa, micşorându-le substanţial veniturile. Acest lucru însă nu i-a determinat pe traficanţi să renunţe la „afacere”, ci doar să o reorganizeze.