Evenimentul Zilei > Actualitate > Preţul „spălării” apelor României: 20 de miliarde de euro
Preţul „spălării” apelor României: 20 de miliarde de euro

Preţul „spălării” apelor României: 20 de miliarde de euro

SERIAL EVZ. O mare parte din poluarea cu nitraţi este cauzată de lipsa sistemelor de canalizare şi de epurare. Majoritatea apelor poluate conţin concentraţii mari de azotaţi şi amoniu, arată specialiştii.

Racordarea tuturor gospodăriilor la reţeaua de apă şi canal, epurarea apei folosite prin staţii speciale şi alinierea la toate directivele Uniunii Europene privind calitatea apelor ar costa România aproximativ 20 de mi liarde de euro, arată specialiştii. Statisticile anuale evidenţiază că numărul românilor care sunt racordaţi la sistemul de apă şi canal şi datele legate de construirea de staţii de epurare au creşteri infime.

Dacă în primul semestru al anului trecut procentul de racordare la canalizare a fost de 53,58%, până la sfârşitul lui 2010 acesta a crescut doar până la 54,28%. În plus, din cele 400 de staţii de epurare câte sunt în România, doar 15 sunt conforme cu cerinţele UE.

1.000 de euro pe cap de român pentru ape curate

Specialiştii Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) au constatat că apa folosită de 90% dintre românii de la sat şi de 50% dintre orăşeni nu ajunge în vreun sistem de canalizare. Cei mai mulţi dintre aceştia aruncă apa folosită în spatele casei sau în şanţul din faţa porţii.

ANAR a calculat cât ar costa ca fiecare locuitor să aibă apă curentă, canalizare şi ce investiţii ar trebui făcute pentru un sistem de epurare mai eficient.

"Pentru perioada 2010-2027, costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurărilor suplimentare pentru implementarea tuturor directivelor europene privind calitatea apelor şi a programului de măsuri la nivel naţional au fost estimate la aproximativ 20 de miliarde de euro", se arată în unul dintre rapoartele specialiştilor.

Practic, implementarea unui program eficient ar costa cam 1.000 de euro pentru fiecare român. "Cele mai mari investiţii sunt necesare pentru alimentarea cu apă potabilă, servicii de canalizare şi sisteme de epurare a apelor", explică specialiştii ANAR.

Topul judeţelor fără canalizare

În timp ce în judeţele Arad, Brăila, Neamţ şi Sibiu mulţi locuitori au canalizare, judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman şi Caraş-Severin sunt "codaşe" în ceea ce priveşte racordarea la sistem.

Efectele acestui "clasament" se văd în statistica ANAR privind calitatea apelor. Astfel, doar 25,7% din râuri au calitatea foarte bună, 46,8% au calitate bună, iar restul sunt poluate.

Uniunea Europeană se aşteaptă ca România să rezolve problema calităţii apelor până în 2015. Autorităţile de la Bucureşti se gândesc însă deja să ceară prelungirea termenului până în 2021 sau 2027, după cum se specifică într-un plan de management întocmit de ANAR.

"Conform rezultatelor obţinute prin elaborarea Planului Naţional de Management, din cele 3.399 de corpuri de apă de suprafaţă, 1.241 nu vor atinge o stare corespunzătoare a apelor până în 2015. De asemenea, din cele 142 de corpuri de apă subterană, 19 nu vor atinge o stare calitativă bună. Aceste corpuri înregistrează, în special, depăşiri la azotaţi şi amoniu. România va cere excepţii de la UE pentru acele ape care nu vor atinge starea bună până în 2015", susţin reprezentanţii ANAR în document.

RISCURI

Cât costă poluarea cu azot în UE

Peste 10 milioane de europeni sunt expuşi la niveluri de azot (nitraţi) din apă care depăşesc pragurile normale, crescând astfel riscul de cancer, potrivit unui studiu european, citat de AFP. În plus, efectele nocive ale excesului de azot asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului produc costuri de până la 320 de miliarde de euro la scară europeană. Adică dublu faţă de beneficiile aduse de agricultură, de exemplu.

Acest rezultat a fost făcut public în timpul unei conferinţe internaţionale ţinute în capitala Scoţiei, Edinburgh, eveniment ce a reunit 200 de cercetători din 21 de ţări. Aceştia propun un diagnostic a problemei excesului de azot şi mai multe căi de acţiune pentru a reduce impactul asupra apei, aerului, ecosistemelor şi efectului de seră.

Potrivit aceluiaşi studiu, azotul din mediul înconjurător a crescut în prezent de două ori pe plan mondial şi de peste trei ori în Europa.
Zilele acestea, EVZ va spune cine, cum şi cât a contribuit la poluarea cu nitraţi şi care sunt efectele sociale şi economice ale acestui fenomen. Totodată, va explica şi riscurile la care se supune România dacă nu ia măsuri ferme pentru stoparea poluării cu nitraţi:

  • Cum au otrăvit nitraţii pământurile şi apele României