În toate țările din Europa, valoarea dobânzii de referință, prin care se controlează creditele și nivelul ratelor bancare, a crescut foarte mult. Din acest motiv, oamenii nu vor mai fi atrași spre creditele imobiliare, fapt ce va duce la o lipsă de interes a acestora pentru a mai deveni proprietari.

Un credit imobiliar care ar fi accesat în 2023, vine după sine cu rate foarte mari, în comparație cu aceeași perioadă din 2021.

De exemplu, cine a luat un credit în 2021, de 65.000 de euro, pentru o perioadă de 30 de ani, avea de achitat o rată de aproape 1.300 de lei. Acum, din cauza majorării dobânzii de referință, valoarea ratei a crescut simțitor, și a ajuns la 2.000 de lei.

În plus, cel care este interesat de acest instrument bancar trebuie să plătească cota lui de participare, care poate fi de până la 40 la sută, diferită de la o țară la alta.

Banca Central Europeană a prezentat un raport pentru primul semestru din anul 2023, unde sunt prezentate concluzii îngrijorătoare pentru domeniul imobiliar.

„Pe viitor, o scădere a preţurilor ar putea deveni dezordonată pe măsură ce majorarea dobânzilor pentru noile credite ipotecare compromite accesibilitate şi majorează povara dobânzii pentru actualele credite ipotecare, în special în ţările unde predomină creditele ipotecare cu dobândă variabilă”, susțin cei de la BCE.

Sistemele bancare sunt afectate de creditele imobiliare

Cei de la BCE mai arată că în mai multe țări din Europa, precum Spania, Portugalia sau țările baltice, sistemele bancare se confruntă cu probleme majore, din cauza numărului mare de credite ipotecare acordate pentru populație.

Din cauza majorării ratelor există și un pericol tot mai mare ca cei care au luat aceste credite să nu le mai poată returna, iar astfel se va produce o criză financiară de mari proporții, așa cum a fost și în 2008, potrivit Agerpres.

În România, primele semne bune vor veni la finalul anului 2024

Recent, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație la Banca Națională a României, a vorbit despre dobânda de referință, care va fi menținută la o nivel ridicat, pentru a combate inflația.

Potrivit lui Popa, primele semne de relaxare ar putea apărea abia peste un an de zile, ceea ce ar duce la o scăderea ratelor bancare.

”Pentru sfârşitul anului 2024, Banca Naţională a României prognozează o rată a inflaţiei de 4,2%, uşor peste intervalul de variaţie al ţintei. Însă discuţia despre scăderea dobânzii nu este pe masă deocamdată. Băncile mari încă operează creşteri. Până când nu observăm clar că inflaţia scade în apropierea ţintei, măcar în interiorul coridorului, este prea devreme să declarăm că am câştigat războiul, astfel că discuţia despre relaxarea politicii monetare este prematură la acest moment”, a spus Cristian Pop.