Președintele României scapă printre degete un sediu de bancă. După ce familia Iohannis a încasat chirii de 320.000 de euro, pierderea imobilului nenorocește două familii
- Traian Deleanu
- 11 aprilie 2016, 00:00
17 ani. Atât au petrecut prin tribunale două familii din Sibiu pentru a anula dreptul de proprietate al familiei președintelui României, Klaus Iohannis, asupra unui imobil dobândit pe jumătate în baza unui certificat de moștenitor dovedit fals. O săptămână. Atât mai durează până când numele familiei Iohannis va fi radiat din cartea funciară a imobilului în discuție
În prima zi a săptămânii viitoare, reprezentanții Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu ar urma să elibereze un nou certificat de informare, potrivit căruia imobilul situat în centrul Sibiului, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, este în proprietatea Statului Român și nu a soților Klaus și Carmen Iohannis și a numitei Rodica Baștea. „În prezent, cererea de rectificare se află în lucru la OCPI, cu termen de soluționare 18.04.2016. Facem precizarea că OCPI Sibiu a solicitat Administrației Finanțelor Publice Sibiu o serie de documente necesare înscrierii, în conformitate cu prevederile legale”, se arată într-un răspuns semnat de conducerea Cadastrului sibian. Cererea la care se face referire vine ca urmare a sentinței definitive și irevocabile din noiembrie 2015, prin care Curtea de Apel Brașov a anulat dreptul de proprietate al familiei Iohannis și a asociatului său (Baștea) asupra imobilului din centrul orașului.
Apartamentul în discuție reprezintă cea mai valoroasă proprietate deținută de familia prezidențială, care, închiriată unei bănci, a generat în ultimii 15 ani chirii în sumă de aproximativ 320.000 de euro, potrivit calculelor făcute de jurnaliștii de la Rise Project.
FOTO: Certifi catul de moştenitor şi legatar nr. 90 din 1 iunie 1999, eliberat prin uz de fals SURSA: JUSTIȚIARUL.RO
Victimele colaterale
În 1999, când familia Iohannis a moștenit o jumătate și a cumpărat în aceeași zi cealaltă jumătate din apartamentul de 166 de mp aflat la parterul imobilului din centrul Sibiului, două familii care locuiau în aceeași clădire aveau să înceapă un șir de procese care nu s-au încheiat nici azi.
În cererea de revizuire arătăm că cei care ne-au contestat calitatea de proprietari ai apartamentelor nu sunt ceea ce au pretins a fi. Adică moștenitori
Foști chiriași la stat, iar apoi cumpărători ai locuințelor aflate deasupra apartamentului „moștenit” de Iohannis, familiile Antonescu și Oargă au pierdut dreptul de proprietate în 2002. „În acel an, contractele noastre de proprietate au fost anulate. Apartamentele în care locuim noi au fost desprinse din cartea funciară principală, e o încurcătură și o bulibășeală de genul varză a la Cluj. Această ultimă sentință (cea din noiem brie 2015 – n.r.) ar trebui să ne ajute pe noi în cererea de revizuire, în care arătăm că cei care ne-au contestat calitatea de proprietari ai apartamentelor nu sunt ceea ce au pretins a fi. Adică moștenitori”, explică Adrian Eugen Antonescu. A par tamentul în care locuiește are tavanul crăpat și multe din instalații au probleme: nemaifiind proprietar, nu a mai investit în locuința din care putea fi evacuat oricând. Bărbatul din familia Oargă a decedat acum mai mulți ani, iar în proces au rămas soția și moștenitorii săi.
Traseul casei prezidențiale
Pe 1 iunie 1999, notarul public Radu Bucșă, din Sibiu, întocmea certificatul de moștenitor nr. 90, prin care descrie cum valorosul imobil a aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea (născută Baștea). Femeia a murit în 1962, iar soțul său – cinci ani mai târziu. Cum nu au avut copii, prin certificatul de moștenitor întocmit de notarul sibian în 1999, averea soților Ghenea revenea unui nepot (după frate), pe nume Nicolae Baștea. Prin testament, acesta din urmă și-a împărțit toată averea în trei: nepotului Ioan Baștea i-a lăsat jumătate din avere, iar Georgetei Lăzurca și lui Carmen Georgeta Iohannis (soacra, respectiv soția președintelui României) câte un sfert din avere.
FOTO: Lăzurca Georgeta, soacra lui Iohannis, și soția sa, Carmen, moştenitoare şi ele ale unei case care nu le-a aparţinut SURSA: JUSTIȚIARUL.RO
În aceeași zi în care Bucșă întocmea acest certificat, nepotul Ioan Baștea și-a vândut jumătatea sa de proprietate familiei Iohannis pentru suma de 50 de milioane de lei vechi. În prezent, atât certificatul de moștenitor, cât și contractul de vânzare au fost anulate de instanțe. De precizat că același certificat de moștenitor includea și proprietatea unui alt imobil din centrul orașului (str. Magheru nr. 35), pe care familia Iohannis l-a pierdut în 2005.
Anularea moștenirii
Certificatul de moștenitor în temeiul căruia soția președintelui Iohannis și-a înscris drepturile succesorale a fost declarat nul absolut în 2005, tot de Tribunalul Brașov. Motivele: era de competența unui notar din județul Brașov, și nu din Sibiu, să întocmească un astfel de act. Mai grav, adeverințele care au stat la baza emiterii certificatului nu corespund realității.
FOTO: Imobilul obținut prin mijloace infracționale a adus familiei Iohannis venituri fabuloase, egale cu salariul pe care îl obține un medic specialist în 40 de ani de activitate neîntreruptă
În paralel, procurorii și polițiștii sibieni au deschis un dosar penal referitor la eliberarea acestui certificat. Așa s-a ajuns la Liviu Munteanu, fostul secretar al primăriei din Porumbacu de Sus (unde au trăit soții Ghe nea). Acesta a eliberat mai multe adeverințe, potri vit cărora Baștea Nicolae ar fi fost nepotul lui Eliseu Ghenea (cel care a decedat ultimul). „De fapt, Baștea era doar nepotul Mariei Ghenea, adică al soției care a decedat prima. În cadrul audierilor, secretarul Munteanu a declarat că adeverința a fost eliberată ca urmare a declarațiilor luate de la doi oameni din sat. Am audiat și noi acești oameni, care și nouă ne-au declarat același lucru. Că ei știau că Baștea e nepotul lui Eliseu, și nu al Mariei”, arată surse judiciare care au lucrat la acest caz. Dosarul a fost închis cu NUP, doar secretarul fiind amendat pentru neglijență în serviciu.
Familia Iohannis se va restrânge în 853 de mp
De săptămâna viitoare, familia prezidențială nu va mai avea în proprietate decât casa în care locuiește din 1992 (str. Bâlea - 377 mp) și, la o stradă mai în spate, cuplul Iohannis se va bucura în continuare de proprietatea a două case mai mici (64 și 76 de mp), aflate „pe aceeași curte”, dar la numere diferite (Măgura 9 și 11). Acestea din urmă au fost cumpărate cu aproximativ 16.000 de euro fie care, în 2007. De asemenea, le mai rămâne și apartamentul de 84 de mp de pe str. Pedagogilor, unde a copilărit Iohannis, și care a fost cumpărat în baza legii care permitea chiriașilor să-și achiziționeze locuințele de la stat. Cel de-al doilea apartament al familiei prezidențiale rămâne cel de pe str. Someșului, de 253 de mp, închiriat, de asemenea.
O strămutare pentru liniștea președintelui
Imediat după pronunțarea sentinței din noiembrie 2015, Carmen și Klaus Iohannis au apelat la o cale extraordinară de atac - contestația în anulare - împotriva deciziei magistraților brașoveni. Înainte de judecarea acesteia, însă, președintele României a solicitat, prin avocați, strămutarea procesului, invocând inclusiv faptul că presiunile mediatice ar putea afecta imparțialitatea magistraților. Săptămâna trecută, Înalta Curte a admis ca judecarea contestației în anulare să aibă loc la Curtea de Apel Pitești.
Blaga și Gorghiu nu văd nimic neobișnuit în acest caz
La nici 200 de metri de casa pierdută de familia prezidențială, copreședinții PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, au fost solicitați să comenteze situația în care se află Iohannis, cel pe care l-au susținut pentru funcția de președinte. „Eu ştiu că este un caz aflat încă în instanţă”, s-a „ascuns” Blaga după calea extraordinară de atac. Gorghiu, pe de altă parte, s-a arătat mai categorică. „Eu am încredere că nu a fost nimic ilegal în această procedură şi că lucrurile vor fi lămurite mai devreme sau mai târziu”.