Preşedintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon a reafirmat, într-un interviu acordat TVR, că prima vizită în calitate de preşedinte o va face la Moscova, iar pe cea de a doua la Bruxelles. Abia apoi va vizita Bucureştiul.

El a precizat că nu este antiromân şi că românii şi moldovenii au rădăcini comune şi sunt fraţi – „însă fiecare la casa lui”: „Eu niciodată nu am fost anti-român. Eu nu sunt antiromân şi nu voi fi antiromân. Noi suntem vecini, avem rădăcini istorice comune. Suntem fraţi, dacă doriţi. Suntem fraţi. Fraţi-fraţi, însă fiecare la casa lui. Eu stimez statul român ca stat independent, suveran. Şi sper foarte mult ca aceeaşi abordare să fie faţă de ţara mea, faţă de Moldova.„ Eu consider că toţi vecinii trebuie să fie fraţi. Eu aş vrea ca românii să aibă un comportament ca fraţii, dar  ca fraţii mai mari. Vrem să fim în relaţii în care ne respectăm reciproc.

Dodon spune că este anti-unionist, însă pledează pentru relaţii bilaterale bune cu România: „Sunt pentru relaţii de prietenie cu România . Nu am fost, nu sunt anti-român. Sunt şi voi fi anti-unionist. Sunt pentru relaţii bilaterale bune”.

Potrivit istoriei, susține el, dar şi Constituţiei Republicii Moldova, în Moldova se vorbeşte limba moldovenească: „Eu consider că cetăţenii acestui stat, aici, de sute de ani, din secolul 14, s-a vorbit limba moldovenească. Avem istoria noastră, istoria Moldovei. Avem Constituţia noastră. Constituţia Republcii Moldova, art 13 spune foarte clar că în Republica Moldova limba de stat este limba moldovenească. Eu, ca om de stat, eu respect Constituţia.„

De ce România nu semnează acordul de frontieră cu Republica Moldova? – întreabă Igor Dodon . „Noi nu avem semnat acord de frontieră între Moldova şi România. Păi haideţi, dacă ne stimăm reciproc ca state independente şi nu avem alte gânduri ascunse, de lichidare a statalităţii Republicii Moldova, haideţi să ne stimăm unii pe alţii”, răspunde noul preşedinte de la Chişinău.

Igor Dodon subliniază că importante sunt interesele Republicii Moldova, iar ideea că ar fi apropiat de Moscova aparţine oponenţilor săi politici: „Ce înseamnă că suntem apropiaţi de guvernul de la Moscova? Este, cred, o etichetare pe care au încercat oponenţii mei politici să mi-o aplice pe parcursul ultimilor ani. Eu nu sunt pro-rus sau pro-european. Nu sunt pro-român şi nu sunt pro-ucrainean. Eu sunt pro Moldova. În capul mesei trebuie să stea intersele Republicii Moldova. Nu ascund, am relaţii destul de bune cu mai multţi oficiali din Federaţia Rusă. Da, am avut întrevederi cu preşedintele Federaţiei Ruse, cu speaker-ul Dumei de Stat” . Dodon spune că pledează pentru relaţii bune cu oficiali din Uniunea Europeană. „Avem semnate acorduri şi cu partide din Uniunea Europeană. [...] Am spus de mai multe ori că suntem gata să intrăm în Internaţionala Socialistă şi în Partidul Socialiştilor Europeni. Suntem pentru o relaţie bună cu Uniunea Europeană”.

În privinţa relaţiei cu UE şi a denunţării Acordului de Asociere, Dodon a schimbat macazul, zice că preşedintele Republicii Moldova nu are atribuţii în acest sens şi că această prevedere rămâne a Partidului Socialist pe care l-a condus, dar ca preşedinte al ţării va reprezenta toate punctele de vedere, nu doar pe cele ale socialiştilor.

„Acordul de Asociere cu UE va fi implementat în continuare, vom face tot posibilul să restabilim relaţiile economice şi strategice cu Federaţia Rusă...Dar axcest lucru depinde şi de negocierile cu Uniunea Europeană”.

El nu exclude lansarea unor negocieri trilaterale: Uniunea Europeană-Federaţia Rusă- Republica Moldova pentru a reveni pe piaţa Federaţiei Ruse cu produse.

Igor Dodon a arătat că se va concentra pe reforme şi va fi un preşedinte implicat: „Preşedintele Dodon nu va fi ca Timofte: să stea în birou şi o dată în jumate de an să dea 50- 60 de distincţii de stat. Noi vom insista pe promovarea reformelor şi pe agenda pe care ne-am propus-o.”

 În mandatul său vrea ca Republica Moldova să profite de Acordul de Asociere cu UE şi de experienţa europeană pentru a face reforme în ţară, să implementeze acquis-ul comunitar, dar să restabilească şi relaţiile economice cu Rusia. Acest lucru este posibil, atâta timp cât nu se vorbeşte de integrarea în Uniunea Euro-Asiatică, care ar presupune denunţarea Acordului de Asociere cu UE. Or, lucrul acesta preşedintele nu îl poate face în acest moment. Dodon a explicat că evoluţiile ulterioare depind de următoarele alegeri parlamentare (extraordinare în 2017 sau ordinare în 2018) , iar dacă va fi nevoie se va organiza un refernedum pentur ca cetăţenii să decidă încotro va merge ţara – în est sau în vest.