CNN notează că guvernul de stânga al României a început, ieri, procedurile de suspendare a preşedintelui ţării, Traian Băsescu.
Într-o moţiune depusă la Parlament, coaliţia de la putere îl acuză pe preşedinte că a încălcat constituţia ţării şi şi-a depăşit atribuţiile. Moţiunea este ultimul dintr-o serie de atacuri, care au avut loc în ultima lună între Băsescu şi premierul Ponta, relatează sursa citată. Votul este programat pentru mâine şi este de aşteptat ca moţiunea să fie adoptată, având în vedere că există o majoritate confortabilă în Parlament. Dacă se va întâmpla acest lucru, Băsescu va fi suspendat pentru o lună, apoi va fi organizat un referendum în decurs de 30 de zile, în care populaţia va fi întrebată dacă preşedintele ar trebui sau nu să rămână în funcţie.

În timpul suspendării preşedintelui, liderul PNL, Crin Antonescu, noul preşedinte al Senatului, îşi va asuma preşedinţia interimară. Alianţa social-democraţilor şi liberalilor a adoptat, în acest weekend, un proiect de lege prin care coaliţia de la putere poate să-l suspende mai uşor pe preşedinte. În plus, CNN menţionează faptul că ultimele evenimente politice au provocat îngrijorarea unor observatori externi, legată de democraţia din România. Printre aceştia, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, care s-a declarat „profund îngrijorat” de ameninţările la adresa independenţei instituţiilor democratice ale ţării.
Criza politică pune presiune pe leu
Financial Times scrie despre lupta pentru putere, care a provocat agitaţie pe scena politică din România, atunci când alianţa condusă de premierul Victor Ponta a făcut paşi importanţi spre suspendarea preşedintelui.
„Învrăjbirea dintre cei doi bărbaţi a ridicat semne de întrebare asupra domniei legii în ţara cu 22 de milioane care s-a integrat în UE în 2007. De asemenea, pune presiune pe moneda naţională, leul, în contextul îngrijorării că această luptă politică ar putea deturna reformele economice”, notează publicaţia citată.
Jurnalistul aminteşte mai multe detalii referitoare la viaţa politică şi economică a României ultimilor ani, printre care faptul că guvernele anterioare au luat printre cele mai dure măsuri de austeritate între ţările Europei, după ce a semnat un acord cu FMI şi UE, în timpul crizei financiare din 2009. Măsurile au inclus reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi tăierea beneficiilor.
Guvernul de centru-dreapta condus de Emil Boc a trecut cu bine de 10 voturi de încredere în Parlament, în timpul implementării programului de austeritate, dar a demisionat, în final, după protestele masive care au avut loc în ianuarie 2012. A fost urmat de un guvern pe termen scurt, condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Preşedintele are un rol mai mult ceremonial potrivit constituţiei României, dar este văzut de rivalii săi politici ca exercitând prea multă influenţă asupra problemelor ţării, scrie FT.
România şi-a asigurat un credit din partea FMI în valoare de 5 miliarde de euro, anul trecut, dar şi-a luat angajamentul de a-şi reduce deficitul bugetar până la 2,2% din PIB, precizează sursa citată.
Parlamentarii germani, îngrijoraţi de soarta democraţiei din România
Şi Deutsche Welle aminteşte, azi, despre declaraţiile opoziţiei din România, care acuză o lovitură de stat, în timp ce „lupta politică se intensifică”, iar guvernul „a început procedurile pe a scăpa de preşedinte”. Sursa citată relatează că, marţi, preşedinţii ambelor camere ale Parlamentului au fost schimbaţi. În sesiuni extraordinare, convocate într-un timp foarte scurt, majoritatea social-liberală a votat schimbarea preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, şi a preşdintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, ca şi a Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu. Cei doi preşedinţi sunt membri ai partidului de opoziţie PDL, precizează DW, adăugând că cei cei trei au fost rapid înlocuiţi cu susţinători ai coaliţiei de la putere, USL, care este formată din social-democraţi şi liberali.

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care restricţionează drepturile Curţii Constituţionale, de a decide asupra constituţionalităţii unor lege adoptate de parlament. Printre efectele acesteia, este faptul că CC nu va mai putea bloca suspendarea preşedintelui ţării, mai precizează site-ul www.dw.de.

Gunther Krichbaum, preşedintele comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul german, s-a declarat şi el îngrijorat de domnia legii în România, relatează Deutsche Welle. „Fiecare ţară trebuie să-şi rezolve singură problemele interne”, a declarat Krichbaum pentru DW, „dar România este membră a UE şi s-a angajat să respecte valorile europene, care includ democraţia şi domnia legii”, a adăugat el. Politicianul german mai spune că reconstrucţia actuală a instituţiilor statului „oferă o imagine tot mai puternică a faptului că avem de- a face cu o democraţie controlată, dacă nu putem spune chiar incorectă. Acest lucru nu poate lăsa indiferentă Europa”, a precizat el.

Teza de doctorat plagiată

Guvernul român a fost criticat în plan internaţional, după ce Ponta a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat. Premierul a negat acuzaţiile, susţinând că este vorba despre un atac politic din partea lui Băsescu. Miercuri seara, circa 300 de persoane au protestat în faţa clădirii Guvernului şi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În timp ce unii cereau demisia lui Ponta şi a lui Antonewscu, alţii şi-au exprimat îngrijorarea legată de instituţiile democratice, mai notează CNN. Ponta a recunoscut, recent, că ţara trece printr-o criză de credibilitate la nivel internaţional, dar a prezis că aceasta va lua sfârşit după alegerile parlamentare din toamnă, conchide televiziunea americană.
Primul pas pentru demiterea preşedintelui

Portalul EurActiv relatează faptul că USL a programat pentru mâine votul de suspendare a preşedintelui, ca un prim pas către o posibilă destituire din funcţie a şefului statului, un gest pe care opoziţia îl caracterizează drept „o lovitură de stat”. Anunţul făcut ieri este cel mai recent dintr-o serie de evenimente care au început în luna mai, cu un conflict între Ponta şi Băsescu, asupra reprezentării la Consiliul European de la Bruxelles. Site-ul aminteşte că documentul de suspendare are 17 pagini şi va fi depus, azi, la ambele camere ale Parlamentului, iar USL a anunţat că un referendum ar putea fi organizat în 22 iulie.

Şi publicaţia britanică „The Guardian” scrie despre votul din Parlament, prin care preşedintele român ar putea fi suspendat şi despre „criza politică care a dat în clocot la Bucureşti”, după măsurile luate de USL care-l acuză pe preşedinte că a încălcat constituţia. Cotidianul aminteşte, în varianta online, despre moţiunea de 17 pagini privind suspendarea, care va fi votată, mâine, dar şi despre Victor Ponta, care s-a blocat într-o luptă pentru putere cu Băsescu, de când a fost numit în funcţia prim-ministru, în 7 mai. Dacă moţiunea este adoptată, preşedinte interimar va fi Crin Antonescu, noul lider al Senatului, precizează sursa citată.
Lovitură de stat, metode naziste
Şi presa de limbă franceză vorbeşte despre conflictul de la conducerea României, între Traian Băsescu şi Victor Ponta. Cotidianul francez „Le Monde” şi cel belgian „Le Temps” relatează despre cuvintele grele folosite , în ultimele zile, în lupta politică din România: „lovitură de stat, Blitzkrieg, metode naziste”. Acuzaţiile la adresa lui Ponta vin la finalul câtorva săptămâni de ofensivă guvernamentală contra preşedintelui Băsescu, de centru-dreapta. „De când a sosit la putere, tânărul şef al Executivului (39 de ani), a făcut mai multe destituiri din funcţie a înalţilor funcţionari, directorii televiziunii şi radioului public, şi chiar cel al Institului Cultural Român, una dintre cele mai respectate instituţii din ţară”, precizează sursa citată.