Premierul Ludovic Orban a dat câteva exemple de funcționari publici care și-au pregătit locuri călduțe în administrație, apoi au încercat toate tertipurile pentru a scăpa de demiteri. Unul dintre aceste cazuri este „Geronimo de la ANSVSA”.
„L-am demis din funcția de președinte şi după aia, când a apărut cazul vaporului care a eşuat, am descoperit că el de fapt venise, după ce-şi dăduse concurs pe funcția de director la Direcția Sanitar Veterinară Constanța, unde ce să vezi…? (…) În calitate de președinte, transferase niște atribuții interesante către Direcția Sanitar Veterinară unde el era titular acolo. Acum a intrat în concediu că știe că vine…”, a relatat Orban.
„Gândiţi-vă, cu astfel de chestiuni ne confruntăm în mod curent în toate sistemele publice în care ne găsim”, a mai punctat premierul.

Sabotaj din interiorul sistemului public

„Un alt lucru care iarăși e foarte, cum să-i spun, profund nociv, tot apropo de primari. Deci ei deschid un fond fals, fără bani, așa zisul Fond de Dezvoltare și Investiții, în condițiile în care ei i-au păcălit pe primari, i-au pus să semneze contracte pe PNDL, ei au făcut lucrări. Ultima plată care a fost făcută a fost pe 16 septembrie, dacă nu mă înșel, 16, 17, 18 septembrie, iar pe 4 noiembrie când a fost învestit Guvernul pe care îl conduc, noi în bugetul Ministerului Dezvoltării, nu am mai găsit niciun leuț pentru decontarea lucrărilor efectuate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală”, a explicat premierul.
Întrebat de realizatorul emisiunii „Dosar de politician” ce au făcut cu banii, Ludovic Orban a răspuns: „Nu mă întrebaţi pe mine! Deci au… Tipul ăsta, asta e o altă chestiune. Domne’, trebuie o dată să ne dezbărăm, nu noi, că noi în general am încercat să fim raţionali. Trebuie să îți dimensionezi resursele, să te apuci să faci lucrări de investiții pe care ai capacitatea să le termini”.
Degeaba deschizi 4.000 de șantiere pe care nu vei avea capacitatea să le finanțezi și să le termini pentru că risipești banii. Nici astăzi, de exemplu, nu este finalizat PNDL 1. Încă sunt lucrările restante și foarte multe situații problematice pentru că, de regulă, când nu termini un obiectiv de investiții, îți pleacă firma, nu mai plătește, se întâmplă ceva și lucrările pe care le-ai făcut, practic, se distrug, în timp dacă tu nu finalizezi”, a mai punctat Orban.

Șantiere și proiecte fără finanțare

„În populismul acesta și în minciuna asta care a fost, cum să spun, ridicată la rang de politică de stat în guvernarea PSD, nu numai că pe PNDL au mărit numărul de proiecte peste capacitatea de a asigura finanțarea multianuală pentru finalizarea proiectelor, au mai inventat și FDI şi în timpul acesta, mai sifonează banii”, a mai acuzat prim-ministrul.
„În schimb, pe un proiect de extindere a rețelelor de apă și canalizare, faza a doua a POS-ului 1 de mediu, extinderea rețelelor care sunt derulate de companiile de apă de la nivel județean, au ținut blocate aceste proiecte, aproape șase ani de zile, în condițiile în care noi beneficiem de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru a putea extinde rețelele de apă și canalizare”, a adăugat șeful Guvernului.

Efectele OUG 114 la investiții

„Tot după prostia lor, Ordonanța criminală 114, practic, ca urmare a creșterii costului forței de muncă pentru firmele de construcții, toate contractele au trebuit crescute ca valoare, pentru că altfel firmele intră în pierdere sau îţi pleacă…”, s-a mai plâns Orban.
„Problema nu era numai de mărirea contractelor printr-o decizie a ANAF. Problema e să accepte și Comisia Europeană să îți finanțeze aceste creșteri. Or pentru asta trebuie să te duci acolo, să faci lobby, să argumentezi, să prezinți situaţii. (…) Să arăți foarte clar, date, cu cât au crescut costurile, inclusiv materiale de construcție, de exemplu, bitumul, da, trebuie să te duci să argumentezi, să arăți. La ora actuală, sigur avem deja un accept, verbal deocamdată, nu este materializat într-o decizie şi într-o comunicare scrisă, pentru a putea crește valoarea lucrărilor pe astfel de lucruri; după aia finanțarea sumei forfetare”, a explicat premierul.

De ce nu vin firmele la licitații

„Au fost licitaţii, au fost licitaţii, de exemplu, este un drum județean între Suceava și Iași, două drumuri județene, unul pe raza județului Suceava unde au fost mi se pare de două ori s-au scos la licitație pe indicatori și nu a venit nimeni … pentru că nu se puteau realiza la valorile care erau prevăzute în indicatorii tehnico-economici în urma studiului de fezabilitate și aici trebuia să te duci să vezi după aia, este ceva incredibil pe fonduri europene și pe proiecte mari, pe programul de la Ministerul Cercetării, acuma Ministerul Educației şi Cercetării, au stat zeci și sute de proiecte luni de zile fără să fie evaluate, în condițiile în care noi suntem în ceasul al doisprezecelea. Dacă noi nu luam și nu semnam contractele… Noi pierdem bani europeni, suntem în ceasul al 12-lea”, a avertizat premierul.
„Vreau să vă spun, de exemplu ce au făcut la Neamț, ştiţi este DN15 în jurul lacului Bicaz, pe DN15, pe baza unei evaluări vizuale făcute de ISU, în urma unor ploi… Am semnat un contract prin încredințare directă cu niște firme apropiate de baronul din zonă…”, a mai relatat premierul.
Realizatorul a punctat că este vorba de „firma cumătrului președintelui Consiliului Județean Neamț, celebrul Arsene”. „I se spune Ginel! Cu dl Ginel au semnat contracte! 80 de milioane de euro!”, a precizat realizatorul, iar Ludovic Orban a explicat că este vorba de un „contract semnat prin încredinţare directă, nu mai spun cum se derulează contractul ăla, din bani publici, din banii, taxele și impozitele plătite de cetăţean!”

Promisiunea lui Orban: „Vine valul schimbării”. Până atunci, Guvernul e bun de plată

„Vine valul schimbării, vine valul schimbării, ascultaţi-mă, vine valul schimbării peste toţi, nu vă faceți probleme! Ritmul de schimbări este un ritm relativ alert, dar, pe de altă parte, credeți-mă, provocările la care suntem supuși și care îmi apar în fiecare zi sunt de multe ori se prăvălesc efectiv, lucruri lăsate nerezolvate, lucruri care stau să îți explodeze aproape în fiecare domeniu de activitate, toate ignorate, nebăgate în seamă, blocate, lăsate pur și simplu să se rezolve de la sine și care nu se rezolvă de la sine, v-am dat exemplu într-o altă emisiune de ce s-a întâmplat cu decizia ICSID, cu frații Micula împotriva Statului Român în care am ajuns de la 84 de milioane de dolari cât trebuia să plătească statul român, am ajuns la 356 de milioane de dolari …”
„Suntem obligați să plătim, domnule Mănăstire, pentru că am ajuns în situația în care suntem condamnați de ICSID, iar pentru recuperarea banilor cei care au câștigat la ICSID, frații Micula şi cele trei firme ale fraților Micula, normal că ne execută, iar când ai o decizie a unei instanțe americane ei te obligă să îți dezvălui toate activele din toată lumea și cel care are de recuperat banii se poate îndrepta împotriva oricărui activ al României în orice ţară din lumea asta. Mai mult decât atât, este obținut titlul executoriu în România și au început să execute. Este suspendată acum executarea, dar au început să execute – Ministerul Finanțelor, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, toate companiile vitale, strategice, profitabile ale statului român o să ne trezim că sunt obligate fie să dea bani cash, fie ne obligă să vindem acţiuni în condițiile în care tu vinzi acțiuni într-o executare întotdeauna acțiunile respective se vând la un preț mai mic decât valoarea reală a acţiunilor, chestie care îți poate afecta valoarea companiilor respective pe piață”, a relatat premierul unul dintre cele mai complicate dosare.
„Plus că e o pierdere de acţiuni deţinute de stat în favoarea altuia la un preţ făcut oarecum cu forţa împotriva voinţei. Avem cazul ROMATSA. Acolo ce-au făcut? În baza Deciziei ICSID, ei s-au dus în Belgia şi la o instanţă din Belgia au obţinut o decizie în care Eurocontrolul, cel care dă banii pentru activitatea de coordonare a traficului aerian din România către ROMATSA, practic li s-a poprit conturile şi i s-a interzis să mai finanţeze ROMATSA, iar ROMATSA, dacă nu beneficiază, aceşti bani reprezintă aproape 90% din finanţele ROMATSA. ROMATSA, dacă rămâne fără bani, există riscul să-şi piardă dreptul de a mai opera. Vă spun  în ce situaţie am ajuns. Este ceva incredibil. Câtă nepăsare şi cât dezinteres faţă de…”, a încheiat Orban.

Jale în transporturi: TAROM și CFR

Ludovic Orban a vorbit și despre compania TAROM, pe care o va exexuta silit Consiliul Concurenţei. „Știu ce maşinaţiuni s-au făcut la TAROM, cu mai multe contracte care au fost prost negociate, care n-au avut nicio legătură cu o strategie de dezvoltare a companiei şi care pur şi simplu parcă au fost făcute aşa parcă în ciuda companiei.
Administraţia CFR Marfă pe care vă spun sincer trebuie să ne batem să salvăm compania, pentru că în momentul în care îţi vine infringement şi decizia de rambursare a ajutorului de stat, CFR Marfă va fi pusă într-o situaţie extrem de dificilă. Şi acolo pregătim câteva posibile soluţii. Evident, trebuie găsite soluţii, o parte din active valorificate, se pot găsi alte soluţii pe relaţia dintre stat şi CFR Marfă. Este important ca şi CFR Marfă să poată să-şi obţină banii pentru toate prestaţiile, că CFR Marfă a transportat marfă pentru foarte multe companii de stat, pentru Compania Energetică Hunedoara, Compexul Energetic Hunedoara, pentru CET-uri. Care nu au plătit. Şi CFR Marfă trebuie pur şi simplu să se ducă pe ei să le ia banii, să-i execute”, a mai povestit premierul.

„Cum să n-aibă bani pentru aşa ceva? Ăștia sunt nişte bani pe care îi ai, sunt nişte creanţe. Nu poţi să stai, cum să spun, numai pe mica înţelegere. Trebuie responsabilii politici, pe mine nu mă interesează CET-ul din judeţul cutare al cui e. Dacă CET-ul din judeţul cutare datorează bani către o companie, păi CET-ul trebuie să plătească banii ăia către companie, dacă a beneficiat de un serviciu…”, s-a indignat Orban.