Minuta Curții de Apel București: Respinge apelul ca nefondat. Definitivă.

Povestea dizolvării acestui partid începe pe 19 Aprilie 2013, atunci când procurorii din Parchetul Capitalei au solicitat acest lucru Tribunalului București.

Procurorii au arătat că, potrivit relaţiilor înaintate de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) Partidul “Totul pentru Țară”, (fostul partidul "Pentru Patrie") nu a propus candidaturi pentru două alegeri parlamentare succesive, respectiv cele din 2008 şi 2012 şi nu a obţinut cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, la două alegeri naţionale succesive la care a participat cu candidaţi propuşi în perioada 2004-2012. Rezultatele obţinute, potrivit aceloraşi relaţii furnizate de către AEP, au fost, pentru perioada menţionată, următoarele:

  • în anul 2004 a obţinut un număr de 11 268 voturi pentru consilii judeţene şi locale şi 34.196 voturi pentru Camera Deputaţilor şi Senat;
  • în anul 2008 a obţinut un număr de 9 180 voturi pentru consilii judeţene şi locale;
  • în anul 2012 a obţinut un număr de 21 204 voturi pentru consilii judeţene şi locale.

Aceste date, arată Parchetul Capitalei reflectă neîndeplinirea obiectivelor la care se referă dispoziţiile art. 1 şi 2 din Legea partidelor politice (neobţinerea unui număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional pentru candidaturile propuse în oricare dintre scrutinurile organizate pentru consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor şi Senat), dar şi inactivitatea partidului, care se poate, astfel, constata, prin nepropunerea de candidaturi pentru două alegeri parlamentare succesive, în condiţiile legii.

 

Cum s-au apărat liderii PTPT

Partidul “Totul pentru Țară” a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că formațiunea a fost ţinta repetată a unor acţiuni neîntemeiate şi nelegale ale Ministerului Public – prin Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în anii 2007 şi 2012, ar fi intentat două acţiuni tendenţioase vizând, ca şi în prezenta cauză, dizolvarea şi radierea, din Registrul partidelor politice, a partidului:

în primul caz pentru neatingerea scopului prevăzut de art. 1 şi 2 din Legea partidelor politice,
în cel de-al doilea caz pentru desfăşurarea de activităţi cu caracter fascist;

Ambele acţiuni, intentate în perioada anilor electorali, au fost respinse de către Tribunalul Bucureşti prin hotărâri irevocabile. Liderii PTPT susțin că astfel este evident că, prin discreditare şi intimidare, s-a urmărit un scop ilegitim, acela al împiedicării funcţionării partidului, care, datorită imaginii puternic negative create de acuzaţiile grave, preluate şi difuzate de presa centrală şi de media electronică, nu a mai avut capacitatea de a colecta resursele financiare şi de a găsi sprijinul candidaturilor la nivel naţional, unde nu ar fi putut obţine un rezultat electoral de minimum 2% din voturi, urmarea firească fiind aceea că, prin decizii proprii ale conducerii, s-a renunţat la depunerea de candidaturi pentru alegerile parlamentare din anul 2008 şi pentru cele din anul 2012 în 18 judeţe din ţară, cu excepţia a două candidaturi simbolice depuse, în anul 2012, pentru municipiul Bucureşti.

În acest context, se arată de către PTPT,  inactivitatea partidului şi neatingerea scopului prevăzut de lege nu a fost rezultatul voinţei libere a partidului de a nu participa, în mod democratic, la viaţa politică în societatea românească, ci ele sunt rezultatul constrângerilor la care partidul a fost supus, pe de o parte, prin imposibilitatea sa de a mai găsi sprijin popular, iar pe de altă parte prin imposibilitatea de a procura resursele necesare susţinerii campaniilor electorale în 18 judeţe, sumele cerute de lege drept garanţii pentru depunerea de candidaturi fiind de 441.000 lei, pentru anul 2012, imposibil de colectat în condiţiile discreditării partidului; în plus, partidul în discuţie este un partid mic, neparlamentar, care nu a beneficiat niciodată de resurse din partea statului, fiind nevoit să colecteze fonduri de la simpatizanţi şi de la susţinători.

Liderii PTT au arătat că prevederile art. 47 şi 48 din Legea nr. 14/2003 nu sunt întrunite în cauză, rezultatele electorale obţinute de partid în anii 2008 şi 2012, sub pragul minim necesar cerut de lege, fiind, în mod preponderent, datorate acţiunii Ministerului Public, care a creat un puternic prejudiciu de imagine.

 

Cum a motivat Tribunalul

 

Judecătorul de la Tribunalul București a respins, pe 21 mai 2014, apărările PTPT, și a susținut că punctul de vedere al acestuia nu poate fi reținut.

"Nu se poate stabili, într-o măsură rezonabilă, că neîndeplinirea obiectivelor şi, respectiv, inactivitatea partidului s-ar datora, prin urmare, acţiunilor Ministerului Public, în condiţiile în care legea însăşi, prin dispoziţiile art. 1 şi 2, impune fiecărui partid politic îndeplinirea unui scop determinat, aceasta fiind, aşa cum s-a reţinut şi cu prilejul soluţionării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, o obligaţie de rezultat, de îndeplinirea căreia este condiţionată însăşi existenţa respectivei entităţi politice".

"Dintr-o astfel de perspectivă, obligaţia de rezultat cerută de lege nu este în legătură cu existenţa ori inexistenţa vreunei culpe a celui obligat să obţină rezultatul impus, ori a altui subiect de drepturi şi obligaţii; de aceea nu pot fi invocate argumente referitoare la fapta altei persoane, ca element exterior şi invincibil, căruia să i se fi datorat neîndeplinirea obligaţiei, pe temeiul dreptului comun din materia teoriei generale a obligaţiilor. Chiar şi în ipoteza în care, făcând apel la principiul general de drept „ad impossibillum, nulla obligatio”, s-ar aprecia că nimănui nu i se poate impune îndeplinirea unei obligaţii imposibil de executat, în speţă, intimatul, recunoscând că nu a îndeplinit obligaţiile cu valoare de condiţie, nu a probat imposibilitatea fortuită pe care o alegă".

"Declaraţiile celor care au refuzat acceptarea candidaturilor pentru scrutinurile din perioada de interes, depuse la dosar, nu pot proba o imposibilitate obiectivă, invincibilă, care să fi împiedicat în mod absolut partidul să-şi desfăşoare activitatea potrivit unicului scop pentru care a fost înfiinţat, ci relevă, mai degrabă, tot o problemă internă, de organizare şi decizie, de neimplicare în viaţa politică".

"Pe de altă parte, demersul în justiţie al Ministerului Public a fost apreciat de instanţă ca neîntemeiat, prin respingerea solicitărilor, dar prin aceasta nu se poate stabili, aşa cum sugerează intimatul, existenţa unui scop ilicit al Parchetului, orientat conştient către distrugerea imaginii publice a partidului; în măsura în care, prin preluarea şi difuzarea unor informaţii în media, se poate aprecia asupra unui prejudiciu de imagine, acţiunea pusă la îndemână de lege este răspunderea civilă delictuală, care are un cu totul alt fundament decât cel necesar apărării în cauza de faţă".

Partidul Totul pentru țară se revendică ca fiind continuatorul grupării politice fondate la 10 decembrie 1934, la inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu și a generalului Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul. El a fost reînființat, la 30 ianuarie 1993, de  gradele legionare în viață și reprezentanții cadrelor de conducere ale Mișcării Legionare. În prezent, gruparea este condusă de Coriolan Grigore Baciu (Preşedinte) și Florin Dobrescu (preşedinte executiv).

Te-ar putea interesa și: