Premierul Franței Elisabeth Borne a confirmat ieri folosirea articolului 49.3 din Constituție pentru a adopta proiectul său de buget fără vot. Spre marea indignare a opoziției, care se va opune prin moțiuni de cenzură. În condițiile în care dezbaterile din Adunarea Națională durau de șase zile, anunțul premierei Franței a surprins pe toată lumea. Dar a scos în evidență și fragilitatea guvermnului Borne care nu poate asigura o majoritate stabilă în Adunarea Națională.

Premierul Elisabeth Borne a anunțat utilizarea articolului 49.3 din Constituție pentru a adopta fără vot prima parte (partea de "venituri") a proiectului său de buget pentru 2023.

Adesea contestat în principiu, articolul 49 alineatul (3) permite guvernului să își angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege: în acest caz, acesta este considerat adoptat fără vot, cu excepția cazului în care o moțiune de cenzură, depusă în termen de 24 de ore, este votată de o majoritate de deputați.

Este pentru prima dată din 1993 și de la guvernul socialist al lui Pierre Bérégovoy - de asemenea, fără majoritate absolută - când acest articol este folosit pentru un proiect de buget. Utilizarea sa nu înseamnă că textul a fost adoptat definitiv, acesta urmând să fie examinat de Senat și apoi, dacă va fi modificat, să fie retrimis în Adunare pentru o nouă lectură. De fiecare dată, guvernul Elisabeth Borne va putea recurge la 49.3, care poate fi folosit la nesfârșit. Același lucru este valabil și pentru partea de cheltuieli a bugetului, care va fi examinată ulterior.

Dezbaterile pe bugetul Franței, anulate

"Un buget reflectă o ambiție și angajamente. La ora actuală, în a șasea zi de dezbatere, mai sunt multe amendamente de examinat și totul indică faptul că nu vom respecta termenul limită pentru această primă parte a PLF. În al doilea rând și cel mai important, toate partidele din opoziție și-au afirmat intenția de a respinge repinge”, s-a apărat premierul, susținut puternic de Emannuel Macron.

“În orice situație, trebuie să acordăm un buget țării noastre. Prin urmare, în temeiul articolului 49 alineatul (3) din Constituție, angajez responsabilitatea guvernului pentru votul privind prima parte a bugetului 2023”, a mai spus ea, citată de Liberation.

În semn de protest, toți deputații de stânga au părăsit imediat incinta parlamentului, în timp ce Elisabeth Borne a reamintit că o sută de amendamente, inclusiv unele din partea opoziției, au fost păstrate în textul prezentat. În consecință, președinta grupului LFI, Mathilde Panot, a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului.

Reducerea costurilor

Acest rezultat nu mai era sub semnul întrebării, chiar dacă executivul s-a prefăcut inițial că nu exista "nicio problemă în ceea ce privește folosirea 49.3". Suspansul era doar când guvernul îl va folosi.

Dacă nu o făcea, ar fi fost expus la respingerea bugetului pe care o anunțase toată opoziția. Printre aceștia se numără și deputații republicani, care sunt cei mai susceptibili de a oferi executivului un ajutor interesat, dar care sunt conștienți că un astfel de gest i-ar integra de facto în majoritate. La începutul săptămânii trecute, desființarea legii de programare a finanțelor publice, care stabilește traiectoria bugetară pentru următorii cinci ani, anunțase problemele pentru guvern.

Restul dezbaterilor au scos la iveală noua stare de slăbiciune a guvernului. Aflat în mod regulat în minoritate, nu a putut împiedica adoptarea multor amendamente din partea opoziției. De exemplu, joia trecută: acesta din urmă a reușit să restabilească "taxa de ieșire", un sistem fiscal a cărui revizuire în 2019 fusese o marcă a macronismului.

Majoritatea inexistentă

Executivul a fost chiar depășit de o parte a propriei majorități în ceea ce privește impozitarea "superdividendelor", votată la propunerea Modem și cu sprijinul a circa douăzeci de deputați renascentiști. În total, cheltuielile suplimentare față de textul inițial ajung, potrivit calculelor majorității, la 8 miliarde de euro, compensate parțial de venituri suplimentare, a căror valoare nu a fost comunicată.

În cele din urmă, dezbaterile riscau să se împotmolească în hemiciclu: în zece zile, deputații nu au examinat încă decât câteva  articole, în timp ce au la dispoziție șaptezeci de zile în total pentru a finaliza examinarea textului.

Nerăbdători să stopeze costurile, numeroși macroniști au îndemnat guvernul să recurgă cât mai curând posibil la 49.3. "De ce ne puneți să dansăm toată noaptea, știind că nu vom încheia?", se plângea un deputat renascentist în urmă cu câteva zile. Executivul, așa cum prevede Constituția, a autorizat miercuri, 12 octombrie, după o deliberare în cadrul Consiliului de Miniștri, utilizarea 49.3.

Două moțiuni... sau mai multe

Un nou test, cel al moțiunilor de cenzură, o așteaptă acum pe Elisabeth Borne. Două grupuri de opoziție vor depune moțiuni: cele patru grupuri afiliate la Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (Nupes) și Adunarea Națională. Dreapta, fără o linie clară, nu le va urma. La stânga, vor să facă pună acest moment să rezoneze cu mișcarea socială din mai multe sectoare. "Cutremurul va pătrunde adânc în instituții, deoarece 49.3 va fi folosit și francezii vor vedea că există o relație între brutalizarea socială a țării și brutalizarea sa instituțională și democratică", a declarat duminică liderul La France insoumise, Jean-Luc Mélenchon.

Dar aceste moțiuni de cenzură depuse de stânga și de extrema dreaptă nu au aproape nicio șansă de a da jos guvernul, deoarece aleșii RN au exclus "a priori" să voteze un text Nupes și invers. În timp ce deputații LR par să excludă, de asemenea, votarea unei moțiuni de cenzură.

La rândul său, Emmanuel Macron a făcut deja cunoscut faptul că, în cazul în care va fi adoptată o moțiune de cenzură, va dizolva imediat Adunarea Națională. Acest lucru dramatizează ceea ce ar putea fi, în cel mai puțin confortabil scenariu, doar prologul unui mandat de cinci ani neguvernabil.