Analiștii de la Financial Times au realizat un material care încearcă să determine principalele evenimente ale anului 2023. O parte din ele sunt previzibile, dar unele sunt interesante. Am selectat câteva mai interesante pentru cititorii din România.
Va fi o încetare a focului în războiul Rusiei din Ucraina?
Nu. Este puțin probabil ca în 2023 să fie îndeplinite condițiile pentru o încetare a focului de durată, ca să nu mai vorbim de un acord de pace oficial. Înghețarea pozițiilor actuale nu ar satisface nici Rusia, nici Ucraina. Kremlinul lui Vladimir Putin nu va accepta independența Ucrainei și nici măcar nu ar controla pe deplin cele patru regiuni pe care le-a "anexat" în septembrie.
Președintele Volodimir Zelenski nu poate accepta o încetare a focului care să lase Ucraina fără teritoriile pierdute de la invazia rusă din februarie, pe lângă Donbasul și Crimeea ocupate, confiscate în 2014. Recâștigarea acestui teritoriu ar necesita armament pe care Occidentul nu pare dispus să îl furnizeze. Rusia încearcă să se regrupeze și își pregătește populația pentru un război lung. Cel mai probabil este un conflict continuu și istovitor.
Vor fi pene de curent în Europa?
Da. S-ar putea întâmpla înainte de aprilie, dacă vremea este suficient de rece, dar iarna anului 2023 este cea mai mare provocare. Deși depozitele de gaz sunt acum aproape pline, umplerea lor în primăvară va fi dificilă. În 2022, fluxurile de gaz rusesc au fost în mare parte păstrate până în iunie; în 2023, acestea vor fi aproape de zero.
Gazele naturale lichefiate vor avea dificultăți în a acoperi deficitul. Compensarea riscului este compensată de trecerea înapoi a Europei de la gaz la cărbune. Centralele nucleare din Franța ar trebui să aibă mai puține probleme de întreținere. Dar sistemul energetic este pus la încercare de 18 luni. Riscul ca ceva să se rupă este în creștere, deci un blackout este așteptat pentru acest an.
Va atinge temporar temperatura globală pragul de încălzire de 1,5C?
Nu, dar s-ar putea să se întâmple chiar din 2024. Planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1 C, comparând temperaturile medii din 2011-20 cu cele de la sfârșitul anilor 1800, și cu cel puțin 1,2 C în ultimii ani individuali. Având în vedere că emisiile au atins niveluri record, oamenii de știință estimează că există o probabilitate de 50:50 ca temperatura să atingă temporar 1,5C în cel puțin un an în 2022-26.
Având în vedere că se așteaptă ca modelele meteorologice de răcire La Nina să dureze până la începutul anului 2023, meteorologii cred că temperatura medie a întregului an va fi de 1,2C, dar acest lucru s-ar putea schimba în anii următori. Un an de 1,5C nu ar însemna că obiectivul Acordului de la Paris a fost încălcat, dar ar duce lumea mult mai aproape.
Va candida din nou Joe Biden la președinție?
Da. Nu se poate evita vârsta președintelui; Joe Biden va avea 81 de ani până la alegerile din 2024 și 82 de ani când va avea loc învestirea din 2025. Dar nu excludeți încă o candidatură.
După un an cu o legislație excelentă și o performanță democrată mai bună decât se aștepta în alegerile de la mijlocul mandatului, Biden este probabil că este încă cea mai bună șansă a democraților de a păstra Casa Albă.
Vicepreședintele Kamala Harris a avut dificultăți în a-și construi un profil. Asta nu înseamnă că alți democrați nu explorează totuși posibilitatea unei candidaturi în 2024.
Va fi pus sub acuzare Donald Trump?
Da. Există cel puțin patru domenii în care fostul președinte ar putea fi pus în pericol de investigații: încercarea lui Trump de a contesta alegerile din 2020, păstrarea de către acesta a unor documente clasificate la Mar-a-Lago, presiunile sale asupra oficialilor din Georgia pentru a găsi "voturi lipsă" și gestionarea frauduloasă a Organizației Trump.
Primele două se află în mâinile lui Jack Smith, avocatul special numit în noiembrie, care a citat oficiali din șapte state. Pe baza a ceea ce este deja în domeniul public, procurorii din cel puțin una dintre aceste anchete vor considera probabil că există suficiente dovezi pentru o punere sub acuzare - pe care Trump o va nega fără îndoială și o va contesta până la proces.
Poate China să restabilească creșterea economică la peste 5%?
Da. China se confruntă cu un sfârșit sumbru până în 2022; deschiderea din politica sa "zero-Covid" va revendica din păcate încă multe alte vieți și copleșește spitalele, așa cum a făcut pandemia în alte părți în 2020-21.
Dar multe se pot schimba și se vor schimba în cursul anului. Odată ce China învață să "trăiască cu Covid", activitatea economică ar trebui să își revină puternic. Cheltuielile de consum vor fi dinamizate de o supraofertă de economii alimentată de pandemie, iar Beijingul va lansa un pachet de stimulare axat pe infrastructură.
Va invada sau va bloca Beijingul Taiwanul?
Nu. Xi Jinping ar putea decide într-o zi să atace sau să blocheze Taiwanul - dar nu în 2023. O invazie ar fi un pariu colosal. Dacă ar merge prost, Xi ar putea declanșa un război cu SUA, ar pierde puterea și ar afecta permanent perspectivele Chinei.
O blocadă este mult mai probabilă: ar exercita o presiune uriașă asupra Taiwanului pentru a ceda și ar provoca SUA să tragă primul foc de armă. Dar chiar și acest lucru ar implica riscuri uriașe.
Este puțin probabil ca Xi să arunce zarurile dacă nu este convins că Taiwanul îi scapă definitiv din mână. Alegerile prezidențiale din Taiwan din 2024 ar putea fi următorul punct de criză.
Se va încheia era Erdoğan la alegerile din iunie din Turcia?
Nu. Recep Tayyip Erdoğan va dezlănțui o avalanșă de metode, mai mult sau mai puțin murdare, pentru a se agăța de putere, în ciuda popularității sale în scădere.
Prelungirea domniei sale într-un al treilea deceniu va avea consecințe nefaste pentru economia turcă, deja în dificultate, va agrava scăderea nivelului de trai și va impune noi limite asupra libertăților personale.
Cartea de rezervă este dacă o condamnare la închisoare și o interdicție politică pronunțată luna aceasta împotriva celui mai plauzibil rival al lui Erdoğan, primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, ar putea crea o reacție de neoprit și ar putea stimula opoziția din Turcia.