Povestea lighioanelor împăiate din Piaţa Victoriei
Editura Evenimentul si Capital

Povestea lighioanelor împăiate din Piaţa Victoriei

Muzeul „Grigore Antipa”, locul unde dinozaurii, șopârlele antediluviene și broscoii obezi sunt la ei acasărnFOTOGRAFII: MARIUS VLAD
Autor: | | 0 Comentarii | 1265 Vizualizari

Mii de ochi te privesc curioşi din toate colţurile. Un loc straniu, de o frumuseţe aparte. Dar, dacă la Zoo animalele sunt vii, aici ele „trăiesc” doar virtual. Sunt împăiate sau conservate în borcane cu formol ori, în cazul gâzelor, înfipte cu un ac, în insectar

Există un loc în inima Bucureştiului, fix în faţa Palatului Victoria, în care şi-au dat întâlnire peste un milion de creaturi diferite. Unele liliputane, de câţiva milimetri, altele uriaşe, înalte cât o casă cu etaj. Parte din ele sunt frumoase şi gingaşe, iar multe înfiorătoare, groaznic de urâte, de te ia pe şiră când te uiţi la ele. Monştri acvatici se uită pofticioşi la tine, păianjeni gigantici se pregătesc să te muşte, carnivore vorace sunt gata de vânătoare, păsări splendide îţi zboară peste creştet şi primate drăgălaşe par gata de joacă.

Atât doar că niciunul dintre animale nu mai vieţuieşte. Biblicul Noe ar fi murit de invidie văzând această Arcă modernă. Un loc încărcat de istorie, plin de mistere, care te teleportează prin timp, din vremuri imemoriale până în zilele noastre. Entitatea se numeşte Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Un paradis ştiinţific, care încântă, deopotrivă, copiii şi adulţii.

O viaţă printre animale moarte

Muzeograful Alexandru Iftime are 40 de ani şi fix jumătate din vârsta sa şi-a petrecut-o la Antipa. Cum e să trăieşti o viaţă întreagă printre animale moarte? Mai ales dacă eşti biolog? Naturalistul zâmbeşte: „E bine şi cu animalele vii, dar şi printre cele naturalizate, conservate… Munca unui biolog se referă şi la lumea vie, dar şi la cele conservate”.

Şi, cam câte astfel de exponate are el pe inventar? Cade pe gânduri şi socoteşte: „Ceea ce există în expoziţa permanentă e o «minoritate». Cele mai multe piese nu sunt expuse publicului. Ele reprezintă colecţia ştiinţifică. Publicul poate admira cam 5.000 de exponate, dar inventarul complet numără 1.640.900 de piese!”.

Se mai întâmplă, însă, cu ocazia unor evenimente, aşa-numitele “expoziţii temporare”, ca cele din depozitul muzeului să fie privite şi de vizitatorii obişnuiţi. Care oaspeţi nu-s deloc puţini, ţinând cont că „Grigore Antipa” este cel mai cunoscut muzeu din Capitală, depăşind ca notorietate chiar şi Muzeul Satului sau pe cel de Istorie Naţională. Numărul musafirilor săi sare de 200.000 pe an.

Povestea elefantului preistoric din Vaslui

Să poţi face un clasament al celor mai ofertante piese de la „Grigore Antipa” este foarte greu. Mai ales pentru un muzeograf care îşi iubeşte exponatele ca pe copiii săi. „Sunt foarte multe «piese de rezistenţă ». Am ales, cu greu, să vă spun poveştile din spatele a şapte dintre ele. Da’ asta nu înseamnă că restul nu-s la fel de interesante!”, îşi frământă palmele Alexandru Iftime, doctor în biologie.

Pe locul I este, în topul său, de departe, scheletul unui Deinoterium, un elefant fosil care sare de trei metri înălţime şi cam tot atâta în lungime. „Era un tânăr elefănţel, un «juvenil», animal care a trăit în Miocen, pe actualul teritoriu al României, în urmă cu şase-opt milioane de ani”, povesteşte expertul.

Elefantul preistoric a fost descoperit la sfârşitul secolului XIX de către Gregorie Ştefănescu, un mare paleontolog român. Iar locul unde pachidermul şi-a găsit sfârşitul stârneşte râsul: „Scheletul a fost găsit în satul Mânzaţi, din judeţul Vaslui. Oamenii mai găsiseră astfel de oseminte şi înainte şi le foloseau la temelia caselor. Erau pietrificate şi foarte rezistente”, îşi continuă dizertaţia muzeograful. Distracţia este că, în istoria populară locală, ţăranii din Vaslui le considerau nişte oase de uriaşi care au trăit, cândva, pe aceste pământuri.

Şopârla din Jurasic care năştea pui vii

O altă „piesă de rezistenţă” a colecţiei muzeale este un Ihtiozaur, o reptilă marină din Jurasic. „Are o vârstă cam de 150 de milioane de ani şi a fost descoperită în Germania, într-o exploatare de gresie foarte fină, care era folosită în litografie”, îţi explică, doct, biologul muzeului.

Şi mai adaugă că, de fapt, este vorba de o reptilă cu pui: „Se demonstrează astfel că această specie dădea naştere unor pui vii”. Adică nu se ouă, mai pe şleau. Şi, uiteaşa, se verifică, oarecum, şi povestea găinii din Vrancea care a făcut pui vii, în 1993! Şopârloaica de la Antipa are cam doi metri şi se presupune că ar fi cântărit circa 100 de kilograme.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate