Povestea boabelor de cacao. Cum a ajuns ciocolata în Europa

Povestea boabelor de cacao. Cum a ajuns ciocolata în Europa

Povestea boabelor de cacao și a ciocolatei începe în același timp cu aventura celebrului explorator Cristofor Columb în secolul XV. Ajuns în America Centrală, în apropierea coastelor actualului Honduras, Cristofor Columb descoperă că localnicii unei insule, Guanaja, aveau un adevărat cult pentru fructele copacului de cacao – pe care le considerau sacre.

Ciocolata se impune în Europa

Ciocolata îndulcită după metoda spaniolă a început să facă senzație în toată Europa, fiind considerată, așa cum spuneam mai sus, o băutură destinată doar celor mai înstăriți. Asta și datorită prețului prohibitiv pe care îl aveau, încă, boabele de cacao și zahărul aduse din colonii.

În Franța, ciocolata a început să se consume, ca băutură, odată cu căsătoria regelui Ludovic al XIII-lea cu fiica regelui Spaniei, Aneide, prin 1615. Băutura se impune o generație mai târziu, la Curtea Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea datorită soției acestuia Maria Therese. În această perioadă ia ființă și o făbricuță de ciocolată în orașul Bayonne.

Cuceriți de gust, englezii, portughezii, francezii și olandezii încep să înființeze plantații de cacao în propriile colonii.

Ne puteți urmări și pe Google News

În Londra, primul magazin de ciocolată a fsot înființat de un francez care o vindea cu un preț enorm pentru acele vremuri, 10 – 15 shilingi. Era ca și cum ai fi băut bani, după cum bine aprecia un istoric spaniol al vremii.

Ulterior, delicioasa băutură a fost recomandată și de medici, ca tratament pentru diferite afecțiuni. Se spune că însuși cardinalul Richelieu, marele om de stat francez, pe care mulți îl știți din romanul „Cei trei mușchetari” urma o cură de ciocolată la indicația medicilor.

Când a apărut prima tabletă de ciocolată

Până în secolul XVIII, ciocolata a fost consumată doar sub formă de băutură, după rețeta importată, odată cu boabele, de spanioli, din America.

Primele tablete de ciocolată solidă au fost fabricate la Londra, undeva prin 1674 și a fost numită „chocolat en boudins a l'espagnole”. De aici și până la apariția prăjiturilor cu ciocolată n-a mai fost decât un pas care a fost făcut firesc, maeștrii bucătari ai timpului.

Ciocolata s-a impus în saloanele marii aristocrații europene, fiind consumată în cantități din ce în ce mai mari.

Marchizul de Sade avea o pasiune pentru acest produs, ciocolata, căruia, la fel ca regele aztec Montezuma, îi atribuia proprietăți afrodisiace și dezinhibatorii. Se spune că la o petrecere, organizată de el, s-a consumat atât de multă ciocolată, în combinație cu alte droguri afrodisiace încât totul a degenerat într-o orgie monstruoasă care a provocat un scandal imens, în urma căruia marchizul a fost obligat să părăsească Franța.