Postul Sfintelor Paști: obiceiuri și tradiții de Lăsatul secului. Creștinii ortodocși intră, la 15 martie 2021, în Postul Sfintelor Paști, numit și Postul Mare sau al Păresimilor, cel mai aspru şi cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă.

Acest post are menirea să-i pregătească duhovnicește pe credincioși pentru marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului.

Sărbătoarea Sfintelor Paști nu are dată fixă, ci se calculează în funcție de fazele lunii. De asemenea și alte sărbători sunt calculate în funcție de această dată.

Duminica de Paști este considerată ca origine a axei timpului. Anul acesta, Biserica Ortodoxă va sărbători Sfintele Paști la data de 2 mai.

Dintre posturile de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă, Postul Sfintelor Paști este cel mai lung. Durează 40 de zile.

La acestea se mai adaugă Săptămâna Patimilor. Ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce” este cea a Lăsatului sec.

Postul Sfintelor Paști: obiceiuri și tradiții de Lăsatul secului

Renunțarea la mâncarea „de dulce” se face însă treptat la intrarea în acest post. El este precedat de o săptămână pregătitoare, cunoscută și ca Săptămâna Albă sau a Brânzei. Anul acesta a avut loc în perioada 1-7 martie.

În această săptămână se pot consuma produse lactate, ouă şi peşte, iar miercurea şi vinerea este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi pește.

Această săptămână este situată între Duminica Înfricoșătoarei Judecăți și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.

Săptămâna Albă amintește de viețuirea primilor oameni în Rai, fără a consuma carne. Este un îndemn la reașezarea în starea paradisiacă din care am căzut, notează Adrian Cocoșilă într-un material publicat pe site-ul www.crestinortodox.ro.

Ziua de Lăsatul secului reprezintă un prilej de sărbătoare, ea prezentând variații calendaristice în funcție de zonă.

Prin urmare este sărbătorită fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză.

Citește și: Sărbătoare mare pentru toți credincioșii. Toți bolnavii trebuie să rostească rugăciunea

Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului

În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților.

Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de mâncăruri, se coace pâinea, apoi se fac plăcintele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate. Pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”.

În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători.

Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde.

Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundență, și purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăiţe, Refenele, Opaiţ.

În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei şi cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.

Citește și: Zi de mare sărbătoare pentru milioane de credincioși! Rugăciunea care te ferește de boli