Astăzi începe a doua misiune a FMI în România de la învestirea guvernului Victor Ponta. De la vizita de acum trei luni, România a intrat într-o criză mai pronunţată decât în 2009, anul demiterilor guvernelor Emil Boc.
Impactul crizei politice recente a însemnat 3% în plus la cursul euro/leu şi creşterea costului cu asigurarea riscului de ţară cu 24,6%, de la 341 puncte la începutul lui mai, la 425, acum.
Privatizări amânate…
Scăderea leului, în faţa căreia şi BNR a fost neputincioasă, a pus pe gânduri guvernanţii. Fără eticheta "garantat de FMI", România putea fi taxată mai tare pe curs.
Aşa încât, Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, a spus că, la anul, România va semna un nou acord, tot preventiv. Aceasta va fi una din temele importante de discuţie. De cealaltă parte, FMI va evalua progresele în privatizări.

Dezamăgit în mai de lipsa rezultatelor, Fondul a cerut ca măcar şase companii să fie pe lista de priorităţi a Guvernului: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Tarom şi CFR Marfă. De atunci, doar la Hidro a existat un progres, prin denunţarea unora din contractele cu băieţii deştepţi.
…şi două promisiuni
Din mai şi până acum, promisiunile cu care ne obişnuise guvernul Ponta şi-au rărit frecvenţa, dar nu au încetat să apară. Una dintre acestea vizează achitarea taxei pe valoarea adăugată la încasarea facturii şi nu la emitere, ca acum.
Şi guvernul anterior, spunea preşedintele Traian Băsescu, a încercat să o implementeze, dar a dus lipsă de finanţare. Concret, întârzierile de 2-3 luni pe care le suportă acum firmele de la plata TVA până la încasare ar fi transferate statului.
Sumele lipsă în încasări ar trebui acoperite prin credite. În iunie, cheltuielile bugetare cu dobânzile crescuseră deja, anual, cu 34%, deci apetitul pentru noi credite ar putea fi redus.
Cealaltă propunere USL, care datează din guvernarea Adrian Năstase, este reducerea TVA la alimentele de bază, de la 24% la 9%. În 2004, FMI nu a fost de acord cu implementarea sa.
Din cele şase companii de stat cu prioritate la reformare, doar Hidroelectrica a realizat un progres notabil
CITIŢI ŞI:

  • Acordul cu FMI e bun sau nu pentru România? USL anunţă un nou program cu FMI, din 2013

Te-ar putea interesa și: