Ponta calcă pe muşuroiul intereselor baronilor USL. O reţea transpartinică s-a înfruptat din fondurile POSDRU

Ponta calcă pe muşuroiul intereselor baronilor USL. O reţea transpartinică s-a înfruptat din fondurile POSDRU

Bomba POSDRU, amorsată de Victor Ponta, s-ar putea să-i explodeze în mână. Fraudele cu aceste fonduri sunt realizate de căpuşele transpartinice, multe proiecte fiind câştigate de firmele unor lideri USL.

Premierul Victor Ponta a mai aruncat ieri o petardă zgomotoasă spre presă: "Botiş, Lăzăroiu şi Sulfina Barbu au dat cea mai mare gaură pe care am găsit-o până acum. A fost un jaf la POSDRU". Scandalul este reaprins de semnalul dat de Comisia Europeană că vrea să suspende din nou această axă de finanţare. Dar toate informaţiile prezentate ieri de Ponta - care a afirmat că le-a aflat "semioficial" abia duminică după-amiază - sunt urmarea anchetelor la POSDRU declanşate de Guvernul Boc încă din august 2011. Lăzăroiu: "Îi dau eu lui Ponta o listă cu firmele USL"

Toate acuzaţiile formulate ieri se bazează pe datele oferite Comisiei Europene de propriul audit decis în Guvern în timpul mandatului Sulfinei Barbu. În această anchetă internă au fost depistate 348 de contracte de finanţare pe POSDRU suspecte. La acestea se referă şi Victor Ponta acum. Numai că în acest păienjeniş de finanţări dubioase, de milioane de euro, se află lideri marcanţi ai USL, printre care Dan Voiculescu. Firmele sale au beneficiat de finanţări publice inclusiv pe cursuri de recalificare.

Arătat cu degetul, Sebastian Lăzăroiu i-a răspuns premierului cu aceeaşi monedă: "Dacă vrea să demanteleze mafia fondurilor POSDRU, îi dau eu o listă cu firmele USL care au luat bani, să văd dacă are curaj să facă ceva".

Ne puteți urmări și pe Google News

Ancheta a fost declanşată chiar de Guvernul Boc

Pe POSDRU semnalele de fraudare a fondurilor sunt demult cunoscute în mediul politic şi administrativ. Peste tot în Uniunea Europeană, acest domeniu de finanţare (axat pe reconversie şi combatere a şomajului, în principal) este cel mai volatil din punct de vedere al cheltuielilor efectuate şi cu impactul social cel mai redus. În România, zeci de firme cu relaţii politice, din toate partidele, au intrat pe această filieră, din care se pot obţine şi cheltui uşor sume importante.

Ancheta declanşată anul trecut a pornit de la informaţiile privind acordarea multor sume în avans unor firme care n-au derulat proiectele până la capăt.

"Pe 19 septembrie a fost declanşată ancheta din partea Autorităţii Naţionale de Audit, cu informarea permanentă a Comisiei Europene. Aceasta a stabilit de altfel planul de acţiune. În decembrie am înaintat personal lista cu cele 348 de contracte dubioase forurilor europene. Ideea a fost să facem corecţiile şi să salvăm fondurile, iniţiativa a fost a noastră, pe plan intern", a menţionat Sulfina Barbu, fost ministru al Muncii în perioada septembrie 2011-februarie 2012.

În decembrie, managerul Autorităţii de Management a POSDRU a primit calificativul nesatisfăcător şi a fost demisă de ministru. "Erau şi probleme de întârzieri a plăţilor dar şi probleme de management în ceea ce priveşte verificarea actelor justificative la rambursări", a explicat Sulfina Barbu. Ea conchide: "Cine a dat gaura pe care a descoperit-o Victor Ponta? Noi, cei care am declanşat auditul?". Exemple: afacerile POSDRU ale deputatului PSD Stanciu

În urma anchetei, Comisia Europeana a sistat plăţile către România pe POSDRU la sfârşitul lunii februarie 2012. Într-o lună s-au făcut corecţiile şi decontările pe axa Bruxelles-Bucureşti s-au reluat la începutul lui aprilie.

Ieri, Ponta a aruncat bomba, iar Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, l-a acompaniat: "Există o probabilitate foarte mare ca plăţile să fie sistate din nou". E greu de găsit o explicaţie, iar Orban a spus doar că "deficienţele persistă".

Să dăm un exemplu. La Iaşi, proiecte POSDRU scoate pe bandă rulantă fiul deputatului PSD Anghel Stanciu. Fundaţia Ecologică Green (FEG) are 10 proiecte pe reconversie profesională pe care le-a derulat începând din 2009. Adică de când PSD este în opoziţie. A câştigat peste 4 milioane de euro din aceste finanţări, iar chiar în acest moment are în derulare două contracte în valoare totală de 3,4 milioane lei (circa 800.000 de euro).

Pentru Cristian Stanciu, fiul deputatului PSD de Iaşi, POSDRU a devenit o afacere în sine. "Dacă ai relaţii, ai prioritate la finanţare şi decontări. E greu să măsluieşti actele justificative, dar în piaţă se tranzacţionează liste cu nume şi CNP-uri. Nu costă mult", ne-a spus, sub anonimat, un consultant pe acest domeniu de finanţare. "Am descoperit cu mult înainte de Victor Ponta salarii foarte mari pe anumite proiecte. Am dispus reducerea acestora. Sunt somităţi din Bucureşti protejaţi de anumiţi politicieni. E un scandal reîncălzit." SULFINA BARBU, fost ministru al Muncii

Ioniţă: "Se fac conferinţe fantomă cu şomeri fantomă" Programul POSDRU este rău-conceput la nivelul UE, dar în România se suprapune şi problema procedurilor îndeplinite prost, spune Sorin Ioniţă, director al think-tank-ului Expert Forum. EVZ: De ce sunt probleme mai mari la POSDRU? Sorin Ioniţă: POSDRU diferă de celelalte programe prin faptul că nu se fac investiţii. Banii se duc pe salarii, se fac evenimente - săli, cazare, transport. Se fac conferinţe fantomă, cu şomeri fantomă, fel de fel de aiureli ale centralelor sindicale... mijloacelele devin scop şi scopul se pierde pe drum. Pune-te de verifică impactul!

Cât de corecte sunt procedurile? Există favoritisme pe care le ştie toată lumea: în fiecare judeţ sunt doi-trei consultanţi, se ştie la cine trebuie să mergi, care e la rând de luat. Situaţia din Bistriţa, cu fostul ministru e caz tipic. Se făcea un proiect, plătea cui trebuia, la sfârşit se închidea. Există vreo soluţie? Nu se poate rezolva - out! - programul trebuie desfiinţat complet în exerciţiul următor. E atât de soft şi de greu de verificat rezultatul, încât n-ai cum s-o faci în România. Poate în Danemarca, unde există o administraţie onestă merge. La noi, scuturarea trebuia să se întâmple oricum, indiferent dacă ne suspendă sau nu Comisia plăţile. Mai grav era să continue risipa. Au tăiat trei capete

La AM POSDRU au fost probleme de la implementarea din 2007, pentru că o clientelă stufoasă a dat târcoale fondurilor. Cristina Iova a fost prima şefă a Autorităţii de Management. A fost demisă în februarie 2010 din cauza ratei foarte mici de absorbţie. A urmat Anca Zevedei, demisă demisă în viteză de Emil Boc, în aprilie 2011. A fost prinsă în scandalul celor două proiecte pe care le-a obţinut soţia ministrului Muncii, Ioan Botiş. Carmen Ionel a venit la şefia AM POSDRU prin concurs, rezistând opt luni în funcţie. A fost demisă la cererea premierului Mihai Răzvan Ungureanu, la sfârşitul auditului comandat de Guvern, urmat de sistarea plăţilor de către UE. Acum, manager este Carmen Roşu. Nu se ştie pentru cât timp. Citiți și:

  • Comisia Europeană: nu am luat încă nicio decizie privind suspendarea plăţilor din POSDRU