Deşi motivaţia unei asemenea reasigurări o reprezintă „anexarea Crimeii şi evoluţiile din Estul Ucrainei”, deci ameninţări mai aproape de România şi de flancul sudic, statele membre NATO au reuşit să convină doar reasigurarea Poloniei şi a statelor baltice şi nici o componentă pentru flancul sudic, în ciuda rezoluţiei summitului de flanc de la Bucureşti, de anul trecut, care vedea o formulă echilibrată a reasigurării.

Astfel, potrivit lui Stoltenberg, NATO va desfășura patru batalioane „robuste” în cele trei state baltice și în Polonia, ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina. „Acest lucru va trimite un semnal clar că NATO este pregătită să apere toate statele aliate” în caz de agresiune externă, susţine Secretarul General al Alianţei. Decizia privind trimiterea de trupe în flancul estic al NATO a fost adoptată marți de cei 28 de miniștri ai Apărării. Detaliile referitoare la „dimensiunea, întinderea și componența” acestor batalioane vor fi puse la punct ulterior. Această desfășurare va completa o serie de măsuri adoptate la începutul crizei ucrainene, în primăvara lui 2014, vizând creșterea capacității de reacție a armatelor aliate și susținerea statelor membre care au graniță cu Rusia.

„Nu poate exista nicio îndoială asupra faptului că ceea ce am făcut noi este un răspuns la acțiunile Rusiei în Crimeea și în Ucraina”, a adăugat secretarul general. „Înainte de aceste acțiuni, nu se punea problema să se discute despre o prezență militară de genul celei pe care o vom avea de acum încolo” în țările baltice și în Polonia, a subliniat el în aceeași conferință de presă. Desfășurarea acestor trupe și toate detaliile operaționale urmează să fie aprobate de șefii de stat și de guvern din țările Alianței, la summitul ce va avea loc în zilele de 8 și 9 iulie, la Varșovia.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte România, Secretarul General al NATO a anunţat că Alianţa își va spori prezența în ţara noastră, ca parte a măsurilor de reasigurare, în semn de răspuns la acțiunile Rusiei din Ucraina. „Vom lua măsuri privind o prezență corespunzătoare pentru regiunea de sud-est, cu elemente terestre construite în jurul unei brigăzi multinaționale”, a adăugat Jens Stoltenberg.

România s-a oferit să pună la dispoziție o bază pentru această brigadă, care ar avea în jur de 5.000 de militari și care „ar organiza și facilita activitățile NATO în regiune în privința exercițiilor și a măsurilor de asigurare”, a spus Stoltenberg. România ar urma să conducă această brigadă. Propunerea României este discutată, iar detaliile „vor fi decise mai târziu”, a adăugat el. .„NATO va continua să își protejeze și să își apere toți aliații în fața oricărei amenințări”, a adăugat el Secretarul General al NATO nu a spus nimic nici despre măsurile de reasigurare asumate de Alianţă în Marea Neagră. În schimb miniştrii Apărării au adoptat un plan comprehensiv de sprijinire a capacităţilor de apărare ale Ucrainei. „Nu căutăm o confruntare cu Rusia, nu vrem un nou Război Rece”, a mai spus Stoltenberg

O asemenea eventualitate, a unei amânări a deciziei de asumare de către NATO a reasigurării flancului sudic şi evitarea completă a discuţiei despre situaţia din Marea Neagră, ridică semne mari de întrebare asupra capacităţii României de a-şi îndeplini mandatul stabilit pentru summitul NATO de la Varşovia. Declaraţiile de la summitul de flanc şi cele legate de o „prezență extinsă a NATO” la Marea Neagră făcute de oficialii români arată că, pentru moment, o asemenea perspectivă e închisă şi că, cel mai probabil, este un subiect de discutat în viitor, după summit, sau, în cazul formulei de apărare comună în Marea Neagră, de rezolvat doar la nivelul contribuţiilor individuale ale statelor membre, şi nu asumat, la nivelul Alianţei.

Te-ar putea interesa și: