Sursa foto. EVZ Unul din caii de bătaie ai lui Trump, care a fost adesea imprevizibil și imprecis, va fi împărțirea „poverii” între aliați, unii dintre ei reticenți în respectarea angajamentului luat altfel în unanimitate, în 2014, pentru a crește suma cheltuielilor lor militare la 2% din PIB.
Pentru Donald Trump, nu a fost niciodată de conceput că ar reveni Statelor Unite rolul să asigure protecția țărilor care nu alocă sufficient de mult în materie de apărare. În epoca Obama, administrația americană, ocupată de pivotul către zona „Asia-Pacific”, nu a spus nimic diferit. Dar pe un ton mai civilizat.
Dincolo de afacerile comerciale, Germania a fost adesea ridiculizată de Trump pentru cheltuielile sale militare pe care le considera mult prea mici. Și cu atât mai mult, el va observa, în timpul unui turbulent summit NATO din iulie 2018, că Germania „plătește miliarde de dolari Rusiei pentru aprovizionarea cu energie” în timp ce „ noi trebuie să plătim pentru a o proteja de Rusia”.
Animozitatea lui Trump față de Berlin a dus recent la anunțul unei reduceri cu 30% a personalului militar american din Germania, în parte în beneficiul Italiei, Belgiei și, mai presus de toate, a Poloniei.
Evident, perspectiva unei schimbări a chiriașului la Casa Albă, odată cu învestitura democratului Joe Biden, în ianuarie , oferă unor oficiali germani speranța că acest plan va fi abandonat. Acesta este cazul lui Markus Söder, ministrul președinte al Bavariei, care ar avea multe de pierdut pe plan politic.
Recomandările noastre
