Miercuri, adjunctul ministrului polonez de interne a declarat agenției naționale de presă că Polonia va trimite încă 2000 de militari ca să-și întărească frontiera cu Belarus, date fiind tensiunile crescânde din zonă, datorate războiului Rusiei în Ucraina.
Ministrul, Maciej Wasik, a precizat că mobilizarea este dublă față de numărul cerut de Garda de Frontieră, iar întăririle vor sosi în două săptămâni, potrivit relatărilor PAP, agenția de stat a Poloniei. Nu s-a semnalat o replică imediată din partea Belarusului, scrie The New York Times.
Deși Wasik nu a explicat agenției PAP ce anume a dus la adoptarea deciziei, mobilizarea survine pe fondul îngrijorării crescânde a Poloniei, o țară membră NATO, din cauza prezenței în Belarus, un vajnic aliat al rușilor, a mercenarilor grupării private Wagner, din Rusia.
Mercenarii Wagner au fost strămutați în Belarus în urma scurtei lor revolte din Rusia, încheiată după ce președintele din Belarus, Aleksandr G. Lukașenko, a mediat un acord care le-a permis să scape de punerea sub acuzare stabilindu-se în țara sa. Belarus se învecinează la vest cu Polonia, la est cu Rusia și la sud cu Ucraina.
În Belarus s-ar afla cel puțin 4.000 de mercenari Wagner
Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Mateusz Morawicki, a declarat că în Belarus s-ar afla cel puțin 4000 de mercenari Wagner. El a avertizat în privința unor eventuale provocări și acțiuni de sabotaj, inițiate din Belarus de luptătorii Wagner regrupați – un avertisment care a survenit la două zile după ce niște elicoptere belaruse au violat spațiul aerian polonez, sporind tensiunile în regiune.
La sfârșitul lunii iulie, Ministerul Apărării din Belarus a anunțat că soldații săi sunt instruiți de mercenari Wagner în apropierea frontierei cu Polonia, anunțul împingând Polonia să comaseze soldați ca să-și întărească partea sa de frontieră.
Miercuri, într-un discurs rostit la Ministerul rus al Apărării, șeful acestui minister, Serghei K. Șoigu, nu s-a referit în mod direct la anunțul Poloniei pe tema noilor mobilizări, dar a spus că actualele amenințări la adresa securității Rusiei „se datorează militarizării Poloniei”.
Noile amenințări la adresa Rusiei s-au înmulțit în direcțiile strategice din vest și nord-vest”, a declarat Șogu.
E a dăugat că asta se datorează în mare parte solidului sprijin militar pe care țările NATO din regiune îl acordă Ucrainei. Finlanda, care împarte o lungă frontieră comună cu Rusia, a aderat la NATO în această primăvară.
Miercuri, alți trei vecini ai Rusiei, membri ai NATO – Letonia, Lituania, care au și frontieră cu Belarus, și Estonia - s-au alăturat Poloniei, referindu-se la cea de-a treia aniversare a așa-zisei victorii a lui Lukașenko în niște alegeri prezidențiale viu contestate și marcate de fraudă. Dependența sa față de Kremlin a sporit la puțin timp după aceea, din momentul când el i-a cerut lui Putin să îl ajute să înăbușe marile proteste îndreptate împotriva regimului său.
„Ignorând voința marii majorități a belarușilor, regimul oferă Moscovei deplinul său sprijin politic și logistic în cadrul acestui război”, se arată în declarația celor patru țări, aceasta subliniind că Belarus „s-a transformat într-un focar al destabilizării în inima Europei”.
(Articol de Casssandra Vinograd. Traducerea: Alexandru Danga/Rador).