Președintele României și șefa DNA au pus la zid Poliția Română în cazul Ghiță, instituție care nu are voie să răspundă. Evenimentul zilei a consultat oameni ai legii care demontează acuzațiile și arată de ce Interpol a refuzat să publice fotografi a fostului deputat

Președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire publică în care a spus că Poliția Română trebuie să explice motivele pentru care fostul deputat Sebastian Ghiță nu este de găsit. Afirmația șefului statului survine la scurt timp după ce șefa DNA, Laura Codruța Kovesi – vizată de dezvăluirile lui Ghiță - a acuzat fățiș polițiștii că l-au pierdut pe acesta și că Interpol România nu îi publică fotografia pe site-ul urmăriților internațional. În fața acestor atacuri, reprezentanți ai Poliției Române au declarat, pentru Evenimentul zilei, că nu pot da un răspuns oficial decât cu acordul procurorului de caz, în speță subordonatul Laurei Kovesi de la DNA Ploiești, deoarece, conform legii, este vorba despre o anchetă în desfășurare. Cu toate acestea, mai mulți oameni ai legii contactați de noi au subliniat că fiecare inițiativă a polițiștilor se face conform Codului de procedură penală (Cpp), doar cu acordul procurorului de caz.

Polițiștii au primit mandat să îl localizeze prin GPS

„Inculpatul a fost pierdut de Poliţia Română în timp ce se afla sub filaj. De Poliţia Română trebuie găsit”, susținea, cu tărie, Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat Europa FM. Polițiștii chestio nați de EVZ susțin, însă, că nu au făcut altceva decât să aplice legea și măsurile dispuse de procurorul de la DNA Ploiești. Din ziua dispariției, 19 decembrie 2016, până pe 5 ianuarie 2017, ziua în care Înalta Curte a emis mandat de arestare pe numele lui Ghiță, polițiștii au acționat în baza unei ordonanțe de supraveghere operativă și a două mandate de aducere emise de procurorul de caz. Ordonanța a fost emisă pe 19 decembrie, la prânz, la câteva ore după ce Sebastian Ghiță a părăsit, ultima oară, sediul Poliției Prahova. În baza documentului emis de procuror, polițiștii au aplicat art. 138 din Cpp, mai exact alineatul 1, literele a,c și d, adică li s-a dispus să îi intercepteze convorbirile telefonice fostului deputat, să îl fotografieze (nu și să îl înregistreze video) și să îl localizeze prin GPS. „Ordonanța de supraveghere operativă nu este filaj”, au explicat aceleași surse. Polițiștii susțin că aveau obligația să îi supravegeheze casa, telefonul, dar nu să îl urmărească în trafic, așa cum s-a speculat în mass-media. Mandatul de arestare emis de Înalta Curte a permis darea în urmărire națională a lui Sebastian Ghiță, postarea fotografiei sale pe site-ul IGPR, iar polițiștii de la toate structurile din țară au avut dreptul legal de căutare, identificare și aducere.

Doar 10% urmăriți cu mandat de arestare

Sursele EVZ au precizat că doar 10 la sută dintre fotografiile mediatizate pe Interpol aparțin unor persoane urmărite în baza unui mandat de arestare și acestea aparțin unor persoane căutate pentru fapte precum omor, trafic de droguri sau trafic de persoane. Restul, sunt căutați în baza mandatelor de executare, după condamnări definitive, emise de instanțele de judecată.

Ghiță, urmărit ca soții Nemeș

Interpol a procedat, la fel ca și în cazul lui Sebastian Ghiță, cu urmărirea internațională în baza unei notițe roșii, fără publicarea fotografiilor, și cu soții Radu și Diana Nemeș, arestaţi în martie 2014 de agenţii FBI, în localitatea Yelm, din statul american Washington. Cei doi români erau urmăriţi internaţional din 26 iulie 2012, în baza unor mandate de arestare preventivă emise de Curtea de Apel Bucureşti, pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Șefa DNA nu știe cum funcționează Interpol

Un alt episod atacat de Laura Codruța Kovesi a fost cel legat de urmărirea prin Interpol a lui Sebastian Ghiță. Șefa DNA a declarat că a cerut explicații de la Interpol de ce nu apare pe site poza fostului deputat. Sursele EVZ au explicat că după ce Înalta Curte a decis emiterea mandatul internațional de arestare pe numele lui Ghiță, Poliția Română a transmis Europol fotografia și datele acestuia, pe care le-a postat pe aplicația sa. Interpol, însă, are propriile proceduri. Pentru punerea în executare a unui mandat internațional, Interpol România informează Secretariatul General fie printr-un formular online, fie printr-o așa numită notiță roșie, cum este denumită procedura în cazurile importante. În cazul lui Ghiță, s-a apelat la notița roșie. Secretariatul General a făcut o evaluare și o analiză și a aprobat ca fostul deputat să apară pe notița roșie, dar nu fotografia. Motivul invocat: apariția pozei nu este de interes public. Drept urmare, Interpol România s-a conformat.