Evenimentul Zilei > Actualitate > Podul Carol I, minunea Europei
Podul Carol I, minunea Europei

Podul Carol I, minunea Europei

Podul feroviar de la Cernavoda, dat in folosinta in 1895, este cel mai lung pod construit din metal din Europa.

Impunatoare si semete de parca ieri ar fi trecut pe ele prima garnitura CFR, privelistea celor doua poduri finalizate acum 112 ani continua sa bucure turistii aflati in drum spre litoral.

Din goana masinii, leganati de viteza limitata a trenurilor sau de la bordul navelor ce trec pe Dunare, aparatele foto incearca sa surprinda pentru eternitate maretia unei lucrari revolutionare la data constructiei, vazuta de europeni drept minunea inginereasca ce a legat pe vecie Baraganul de Dobrogea.

Intrate in conservare (sunt necesare interventii pentru consolidarea capetelor de pod), podurile Carol I au acum un aspect de lucrare parasita, spoiala de vopsea data din an in paste de CFR nereusind sa ascunda petele de rugina care au atacat piesele metalice.

La randul lui, lemnul pe care este montata calea ferata, este ros de trecerea anilor, iar podul de la Cernavoda arata ca un batran abandonat de copii pe bancuta din fata a unui azil de batrani. Balariile au crescut in exces si chiar si inscriptiile de „zona de protectie militara” au fost sterse de ploi.

In fapt, protectia militara a disparut, statul roman considerand ca este un efort financiar prea mare  pentru ca podul sa mai fie pazit de militari in termen ori jandarmi.

„Avem doi angajati de la CFR care observa zilnic ce se intampla pe pod si in jurul lui, mai dam si noi roata din cand in cand, podul este in perfecta stare de functionare, dar acum este conservat”, explica Constantin Moisoiu, sef de district la CFR Cernavoda, cat de „strasnic” pazit este un obiectiv prins in lista monumentelor istorice si care ar fi trebuit protejat de Legea patrimoniului national.

Cinci ani pentru 4.000 de metri

Ansamblul de poduri de la Cernavoda, peste Dunare, si Fetesti, peste bratul Borcea, este rodul unei intamplari fericite. Ca sa faca accesul mai usor spre Marea Neagra, guvernul I.C. Bratianu a lansat in 1879 un concurs international de proiecte pentru ridicarea a doua poduri mari pentru transportul pe calea ferata.

Dupa doua tentative nereusite la care nu s-a prezentat niciun proiect, statul roman a apelat la o solutie de avarie, numind o echipa de romani condusa de inginerul Anghel Saligny.

Ceea ce parea a fi la inceput un esec lamentabil s-a dovedit, dupa o munca de cinci ani, o lucrare inginereasca despre care a vuit intreaga Europa. Asa s-au nascut doua poduri metalice, construite in premiera mondiala din oteluri moi, complexul de peste 4.000 metri lungime fiind de departe cel mai lung de pe batranul continent.

La un cost de 35 de milioane lei aur, incluzand aici calea ferata si constructia garilor, ansamblul de poduri a fost inaugurat de Regele Carol I, care a tinut sa bata ultimul nit de argint pentru podul de la Cernavoda.

Deplin convins de trainicia podului, Anghel Saligny a stat impreuna cu muncitorii intr-o barca, sub pod, in timp ce pe acesta trecea prima garnitura de 15 vagoane de marfa si un tren cu oaspeti venit special de la Bucuresti.

„Minunile” lui Ceausescu

Deranjati de numele Carol I dat celor doua poduri, comunistii le-au botezat peste noapte cu numele inginerului Anghel Saligny, pe care au avut grija sa-l cosmetizeze in „Saligni”. Mai mult, Ceausescu a tinut cu orice pret sa arate ca si el este in stare sa construiasca si, in anii 1986 si 1987, au aparut alte poduri langa cele care au fost trecute „pe linie moarta”.

Nici acum, potentialul turistic al podului de la Cernavoda nu este deloc valorificat. Desi in fiecare saptamana exista grupuri de turisti straini care merg in Delta si fac o escala la Cernavoda, vizitarea podului de fier nu este inclusa in program.

„Am solicitat ministrului Orban includerea obiectivului intr-un program turistic ambitios, cu deplasari ale turistilor din tarile pe unde trece Dunarea, in care podul sa fie vedeta, si a parut incantat de idee”, spera sa puna in valoare vechiul pod Gheorghe Hansa, primarul orasului Cernavoda.

Proiectul cuprinde si vizitarea cramei din localitate, si a cetatii Axiopolis, situata la circa doi kilometri de Cernavoda, acolo unde comunistii au amplasat un depozit de armament pentru a limita accesul.


BIOGRAFIE

Inginerul Anghel Saligny, fost presedinte al Academiei Romane

Inginer si om de stiinta, Anghel Saligny s-a nascut in 1854, in satul Serbanesti, judetul Galati. A studiat la scoala tehnica superioara din Charlottenburg, Germania.

A condus echipa de constructori ai celebrelor poduri de la Cernavoda de la primul pilon turnat si pana la ultimul nit batut, folosind in premiera mondiala otelurile usoare.

A fost profesor la Scoala Nationala de Poduri si Sosele, Presedinte al Academiei Romane, director general al cailor ferate, ministru al Lucrarilor publice si mare ofiter al Legiunii de Onoare din Franta. A incetat din viata in 1925.


ARGUMENTE

E pe stema orasului

Primarul Gheorghe Hansa crede ca orasul Cernavoda a crescut odata cu ridicarea podului. „Desi orasul are opt poduri, cel mai important a fost, de departe, podul Carol I. Fara el, orasul ar fi ramas un sat ceva mai mare. Istoria urbana a inceput odata cu podul si atunci viata localnicilor s-a schimbat. Oamenii se chinuiau ingrozitor, era un bac plutitor ce-i trecea de pe un mal pe altul, ciobanii se chinuiau groaznic cu animalele.”

Gratie constructiei impunatoare, industria locala s-a dezvoltat, au aparut fabricile de ciment, suruburi, ba chiar si una de apa gazoasa, facuta de un italian care a intuit potentialul locului. Ca recunoastere a rolului avut de podul Carol I, pe stema municipiului Cernavoda apare stilizat un pod, emblema peste ani a orasului.


PLEDOARIE

„O minune inginereasca”

Artista Monica Anghel a trecut de zeci de ori spre litoral si a ramas de fiecare data la fel de impresionata: „Este o opera de arta si ma impresioneaza toate niturile care sunt de jur-imprejur. Imi plac rotunjimile lui si executia impecabila care a facut ca el sa fie folosit mai bine de 100 de ani. Iar cei doi dorobanti masivi care strajuiesc intrarea pe pod completeaza perfect o imagine ce te duce cu gandul imediat la istoria Romaniei. De fiecare data il privesc cu aceeasi placere si curiozitate, incercand sa observ noi detalii. Nu sunt experta in constructii, dar cred ca podul de la Cernavoda poate fi inclus pe lista minunilor ingineresti ce au marcat in mod fericit dezvoltarea industriala a acestei zone din Romania.”


 FISA TEHNICA

190 de metri inaltime

Dimensiuni: Podul de peste Dunare are deschiderea centrala de 190  de metri, cu doua console de cate 50  de metri, pe care se reazema grinzi independente, de 90 de metri lungime. Podul peste Borcea are trei deschideri de cate 140 de metri si 11 deschideri de cate 50 de metri. Ambele poduri au o inaltime de 30 de metri si sunt construite din oteluri usoare.

Unicitate: Prin lungimea de 240 de metri a grinzilor principale si prin deschiderea maxima realizata, de 190 de metri, podul de peste Dunare era in anul inaugurarii, 1895, cel mai mare din Europa continentala. Ansamblul de poduri din metal era si cel mai lung din Europa, cu un total de 4.087,95 de  metri.

Notorietate: Podul de la Cernavoda a fost inclus ca simbol pe stema orasului. Este „vizitat” anual de peste un milion de persoane in drumul lor spre litoral.

Potential: Amplasat la capatul canalului Dunare-Marea Neagra, pe o ruta intens folosita de turisti pentru a ajunge in Delta Dunarii, ar putea aduce mari beneficii financiare si de imagine. Autoritatile locale incearca includerea podului de la Cernavoda intr-un program turistic atractiv mai ales pentru cei care ajung aici pe apa.

Acces: Accesul pe poduri este restrictionat, iar vizualizarea lor se poate face doar din autovehiculele si trenurile aflate in miscare, stationarea pe podurile rutiere fiind interzisa.

Semnal GSM: foarte bun


VOX POPULI

„E foarte bun chiar si dupa 100 de ani”

Gheorghe Latori, inginer, 58 de ani: „Podul este un simbol pentru Cernavoda, o lucrare de arta monumentala si o punte intre tara si Dobrogea”.

Gheorghe Hansa, primar Cernavoda, 61 de ani: „Cernavoda fara podul Carol I era ca un sat mai mare. Industria orasului s-a dezvoltat gratie acestei constructii”.

Daria Anghel, vanzatoare, 54 de ani: „Pana la pod treceai doar cu barca, pe lumina, noaptea n-aveai cum sa circuli. Se chinuia omul, acum poti trece la orice ora”.

Marin Tigaret, pensionar, 77  de ani: „A ramas o piesa de muzeu, care a ajutat la dezvoltarea acestui oras, este foarte bun chiar si dupa 100 de ani de functionare”.

Cititi si:

Biserica Densus, un templu romanesc

Miracolul din burta muntelui

Cuibul de vulturi al Corvinilor

Capitala-minune a Europei

Veselie mare la cimitir

Mostenire dacica

Cetatea care traieste si azi

Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu

Peles, blazonul regal al Romaniei

Cititorii propun alte posibile "minuni"

Casa Poporului, "vedeta" controversata

Crucea si spada sasilor

Mogosoaia, palatul domnesc

Manastire ‘nalta, cum n-a mai fost alta

Pe aici nu se trece decat cu piosenie

Cursa pentru voturi

Mii de cititori voteaza minunile Romaniei

Vor o minune in ograda lor

Hurez, mostenirea lui Brancoveanu

Muntele facut in calea apelor

Bisericile pictate din nordul Moldovei

Castelul Bran, vandut de Dracula

Piata Unirii din Timisoara

Orasele din tara au intrat in febra minunilor

Cele 7 minuni de pe lista ambasadorului Michael Guest

Triunghi cultural in capitala Moldovei

Brancusi, minunile fara sfarsit

Cazinoul, simbolul Constantei

Biserica Neagra domina Brasovul

Catedralele Maramuresului

Crucea de pe Caraiman

Slava Domnului la peste 2.000 de metri

Certificatul de nastere al romanilor – copia de piatra

Alba Carolina si cele 7 colturi