Podoabele au avut dintotdeauna un rol decorativ, de înfrumusețare a individului, dar și un rol simbolic. Pe lângă latura artistică a pieselor, acestea constituiau la vremea utilizării lor și o valoare de însemn al puterii, al diferențierii sociale și al simbolisticii religioase.

Podoabele doamnelor de altădată sunt evidențiate în expoziția „Obiecte de podoabă –între simbol și estetică”, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. De frumusețea lor vă puteți bucura până în decembrie 2016.

Podoabele expuse în cadrul expoziției au fost confecționate din diverse materii prime, cum ar fi : lut ars, os, dinți, colți de mistreț, bronz, fier, argint, chihlimbar, sticlă.

Pandantiv din os de mistreț, descoperit la Fulgeriș.

„Expoziția nu se vrea o evoluție a acestei categorii de obiecte, ci mai degrabă o prezentare, către publicul vizitator, a patrimoniului muzeal băcăuan existent în colecțiile noastre pe această temă. De aceea, veți vedea expuse piese din perioada neolitică și până în contemporaneitate”, ne-a spus Lăcrămioara Iștina, coordonatorul expoziției, șef secție Arheologie-Istorie, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Mâner de os

O altă idee a acestei expoziții este aceea de a prezenta un patrimoniu mai „pretențios” din punct de vedere al expunerii în ceea ce privește securitatea acestuia. Astfel, publicul vizitator va avea ocazia să admire piese ce nu au mai fost expuse până în prezent, între acestea fiind multe intrate recent în gestiunea muzeului.

„Pentru perioada eneolitică se remarcă tezaurul de la Brad, com. Negri, județul Bacău, expus sub formă de replică, originalul fiind în patrimoniul Complexului Muzeal Neamț. Acesta constă într-un depozit de obiecte de podoabă (găsit în cursul campaniei din 1982) și are în componenţă 480 de obiecte de podoabă, din metal şi os şi constituie unul din marile, ca număr de piese, depozite din aria culturilor eneolitice din SE Europei. Între concluziile autorului descoperirii tezaurului, Vasile Ursachi, se numără şi afirmaţia conform căreia depozitul este interpretat ca având o valoare cultuală sau de simbol al puterii, şi că ar fi aparţinut unui conducător de trib sau comunităţii întregi, fiind folosit doar în cazuri excepţionale sau la anumite ceremonii cu caracter religios”, ne spune muzeograful.

Din neo-eneolitic se remarcă și mărgelele confecționate din lut și os, amuletele din piatră sau colți de mistreți. Am expus, de asemenea, și o statuetă feminină ce are reprezentată ”dovada” purtării podoabelor, și anume prezintă lobii urechilor perforați.

În ceea ce privește epoca bronzului, podoabele pe car ele veți vedea sunt cunoscutul tezaur de aur descoperit la Răcătău, ce conține inele spiralice, prezentate în replică (originalul se află acum în cadrul expoziției naționale „Aurul și argintul antic al României”, itinerată în țară din 2013). Alte piese din această perioadă sunt confecționate din bronz, scoici și piatră.

Podoabe din epoca fierului sunt piese confecționate din argint, os, fier, lut, sticlă, os constând din inele, brățări, cercei, mărgele, pandantive, oglinzi. Din această perioadă veți putea observa și un fragment de cățuie (vas specific civilizației geto-dace), expus în acest context datorită interesantei reprezentări antropomorfe feminine incizate pe acest vas și care prezintă o „podoabă” capilară.

Caseta de bijuterii ai Doamnei Elena Cuza

„Sunt prezentate în expoziție și fibule din colecția muzeului nostru, din perioada geto-dacă, carpică și prefeudală, confecționate din fier și argint; acestea reprezintă o altă categorie de piese importante în ceea ce privește latura artistică a confecționării acestora, dar și o valoare simbolică în ierarhia socială. Din perioada medievală sunt expuse brățări, copci, nasturi, paftale, inele (unele cu rol de sigiliu), piese confecționate din argint, metal comun, os”, adaugă istoricul.

Pentru epoca modernă remarcăm valoarea artistică și istorică a casetei de bijuterii ce a aparținut doamnei Elena Cuza, brățări din argint ce demonstrează o creativitate deosebită a artiștilor realizatori, precum și o „discretă” broșă-condur confecționată din argint, care demonstrează creativitate și migală în realizarea ei, prin detaliile miniscule în care a fost confecționată.

Pentru epoca contemporană au fost expuse câteva piese, constând din medalioane, o pafta și un nasture.

Piesele din expoziție fac parte din patrimoniul Secției de Arheologie-Istorie din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Acestea provin din cercetări arheologice, descoperiri întâmplătoare, donații, achiziții și sunt gestionate de colegii noștri : Anton Coșa (gestiune Tezaur), Focșa Iuliana (gestiune metal comun), Panaitescu Virgil (gestiune arheologie).

În ceea ce privește patrimoniul arheologic expus, majoritatea pieselor provin de pe șantierele arheologice de la Aldești-Cârligi (Iulian Antonescu, Viorel Căpitanu), Brad – replică (Vasile Ursachi), Mărgineni (Dan Monah), Fulgeriș (Lăcrămioara-Elena Istina),  Răcătău (Viorel Căpitanu, Vasile Ursachi), Răcăciuni (Alexandru Vulpe), Tăvădărăști (Viorel Căpitanu), Mănoaia-Costișa (Dan Gh. Teodor, Viorel Căpitanu, Ioan Mitrea), Bacău-Curtea Domnească (Iulian Antonescu, Alexandru Artimon, Ioan Mitrea), Ștefan cel Mare (Ioan Mitrea), Tg. Trotuș (Alexandru Artimon).

O expoziție plină de povești, de frumusețe obținută cu migală.

NR. Mulțumim doamnei Lăcrămioara Iștina pentru sprijinul acordat la realizarea acestui articol.