El a preînnoit în cursul domniii şi biserica din curtea palatului, cu hramul Bunei Vestiri. Toată această cetăţuie atunci era păzită de catane şi de şeful ei castelan, care se numeşte în limba slavonă gradiştean.
După arderea şi desfiinţarea acestei cetăţui, se vede cuprins un foarte mare spaţiu al cetăţuii de o familie cu numele de Grădişteni, stăpânindu-o chiar în zilele noastre, pe când era făcută temniţă sau puşcărie, numit „Hanul Grădiştenilor", cu poarta în Podul Beilicului, unde astăzi este spiţeria cu firma „La Pelican" ; precum şi tunurile acelei cetăţui, după dărăpânarea ei, au fost rămas tot în acel loc, ca într-un arsenal, sau şi mai târziu, când ţara noastră a cumpărat tunuri s-ar fi păstrat tot acolo; de aceea i-a şi rămas numirea de Puşcărie, căci vulgul de atunci tunul îl numea puşcă, iar puşca, flintă.
La anul 1395, din ordinul lui Mircea cel Bătrân s-au zidit şi biserica din această cetăţuie şi palatele domneşti, unde venea de şedea numai iarna. (Acesta este gloriosul şi strategicul domn al României, care stăpâni Dobrogea şi cetatea Drâstorului — Silistra — şi pe care, în urmă, o dete înapoi alţi domni otomanilor şi, drept memorie că românii stăpâneau şi dincolo de Dunăre, a rămas obiceiul, când îngheţa şi comunicaţia ambelor margini se făcea călări, cu trăsuri sau pe jos, ca cel dintâi om, turc sau român, ce venea la vodă cu vestea (mujdea) că s-a prins Dunăr şi a început comunicaţia, primea de la Visterie o pungă de bani (bacşiş) 500 de lei.
Acest obicei s-a păstrat până la Grigore Vodă Ghica (1827) — şi, ca să facă bucurie orăşenilor, a pus acelei biserici patronagiul Bunei Vestiri, adică tot acela ce avea şi cea dintâi biserică din Dobroteasa, zidită la începutul oraşului.
Ne puteți urmări și pe Google News
Iar bisericuţa Sf. Antonie ă fost zidită de Mircea Vodă II, în a treia sa domnie, la 1530, unde s-a şi îngropat acest domn ucigaş.
Citește toată POVESTEA pe evenimentul Istoric
Recomandările noastre
