UPDATE: Pe de altă parte, partidele aflate la Guvernare propun următoarele modificări ale Constituției: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale și centrale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”

„Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții: (…) d) acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție”

„Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, precum și al organizării judiciare și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”

„Curtea Constituțională are următoarele atribuții: (…) c1) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituţionalitate privind ordonanțele, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; excepția se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I”

Știrea inițială 

„Acest proiect vizează ca amnistia şi graţierea să nu mai fie posibile. Vorbim deopotrivă despre amnistie şi graţiere colectivă, cât şi de amnistie şi graţiere individuale, aşa cum prevede în momentul de faţă Constituţia. Tot în baza acestui proiect de lege, ordonanţele de urgenţă vor fi diminuate ca abundenţă, pentru că am crescut instituţiile care pot să sesizeze constituţionalitatea pe ordonanţele de urgenţă. Nu în ultimul rând, aşa cum s-a solicitat la semnarea pactului iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, integritatea în funcţia publică este prevăzută în acest text deopotrivă pentru instituţiile publice din România, cât şi pentru Parlamentul European”, a declarat la Parlament liderul deputaților PNL.

Potrivit acesteia, urmează să fie făcut controlul de constituţionalitate de către CCR, după care partidele de opoziţie speră ca în noua sesiune parlamentară să se intre în dezbaterea pe articole.

„Trebuie să fie votat în prima cameră cu două treimi, în a doua cameră de asemenea cu două treimi. Dacă nu coincid voturile şi formele, se face o procedură de mediere în plenul reunit al Parlamentului şi se votează cu trei pătrimi. După acel vot poate fi declanşat Referendumul de modificarea a Constituţiei şi noi sperăm ca acesta să fie organizat cât se poate de repede, până la finalul acestui an”, a adăugat Turcan.

Ea consideră că acest proiect „are mari şanse” în condiţiile în care şi declaraţiile reprezentaţilor PSD sunt în concordanţă cu prevederi din acesta. Printre prevederi se numără diminuarea abuzului de ordonanţe de urgenţă şi să nu mai existe amnistie şi graţiere pentru fapte de corupţie.

Preşedintele USR, Dan Barna, a precizat, la rândul său, că acest referendum este „un prim pas”, care cuprinde priorităţile din ultimii 2 – 3 ani din România, exemple fiind referendumul din 26 mai, dar şi „Iniţiativa Fără penali în funcţii publice”.

„Spun că este un prim pas pentru că România are nevoie de o reformă constituţională mai amplă şi suntem convinşi că, în momentul în care, după nişte alegeri la termen sau anticipate, vom avea o majoritatea fără PSD, prin care România va putea să se însănătoşească, vom merge mai departe cu celelalte propuneri care vorbesc despre o reformă a CCR, confiscarea extinsă, reforma statului – toate elementele prin care România practic trebuie să-şi modernizeze Constituţia. (…) Este o oportunitate foarte bună pentru PSD să dovedească că nu doar mimează însănătoşirea şi întoarcerea spre democraţie, ci chiar să facă acest lucru respectând voinţa cetăţenilor din 26 mai”, a afirmat Dan Barna.

Propunerile de revizuire a Constituţiei transpun rezultatele referendumului din 26 mai şi sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi semnat de partidele de opoziţie, a declarat Raluca Turcan. Proiectul a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi USR, PMP şi 9 parlamentari de la Pro România.

Astfel, amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise, graţierea individuală de către Preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă, criteriul integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea fundamentală. Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. Potrivit aceluiaşi proiect, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea Preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.

 

Te-ar putea interesa și: