Faptul că o planetă este retrogradă nu este așa de rar, ba din contră. Iată:

 

Pluton este în mișcare retrogradă o jumătate de an, dintr-un an întreg. Neptun și Uranus sunt în mișcare retrogradă patru-cinci luni pe an. Saturn și Jupiter retrogradează în jur de patru luni pe an. Marte este în mișcare retrogradă circa două luni, odată la doi ani, iar Venus cam 40 de zile la un an și jumătate. Mercur retrogradează cam de trei-patru ori pe ani cu perioade cuprinse între 19 și 23 de zile.

 

Dar ce înseamnă acest lucru? Eu o să vă spun ceea ce știu, dar nu am fost acolo, vorba spartanilor. În interpretarea astrologiei creștine, clasice științifice, teoria ciclurilor și a conjuncțiilor Saturn-Jupiter, adică zodiac tropic, case egale, cheile papei Urban. Ei bine, bunul papă Urban a lăsat cui trebuie 999 de fraze, sintagme, paragrafe, care constituie ”Corpus Astrologicus”. 777 paragrafe sunt pentru horoscopul nativ și 222  pentru prognoze, în general globale, sau meteorologice. Astrologia creștină nu se ocupă cu horoascoape pentru viitorul clienților. Acum cheile papei Urban sunt la Specola Vaticana, păzite cu mare grijă.  Sunt cam o mie două sute de pagini, scrise la un rând. Vă dați seama că nu o să mă apuc să public unul dintre cele mai bine păzite secrete ale Vaticanului, dar pot să amintesc că bunul papă Urban era de părere că mișcarea retrogradă micșorează forța planetei respective și aduce în prim plan trecutul, amintirile, probleme din trecut. Asta-i tot, nu moare nimeni! Repet, interpretarea acestei situații, a lui Venus în mișcare retrogradă, în Gemeni, o dau la fiecare zodie în parte, horoscopul este holistic, contează și multe alte aspecte, configurații, indicatori, case etc etc

 

Dar, să recapitulăm din nou, dragi lupi, padawani şi hobbiţi. Există 12 zodii, zodiacul, cercul cu nume de animale, elenizate în ecolul I. În cursul timpului numele zodiilor s-a schimbat. Cele pe care le folosim astăzi provin din secolul I. Zodiile sunt perioade de timp de circa 30 de zile, în corespondenţă cu sectoare de cerc de 30 de grade, egale, trasate imaginar pe ecliptică, drumul Soarelui începând cu punctul vernal, al echinocţiului de primăvară în care ecliptica şi ecuatorul ceresc se intersectează. Pe scurt, horoscopul cu zodiac tropic, enunţat de Hipparchus din Niccea (circa190-120 înainte de Hristos). Tot el a enunţat fenomenul de precesie al punctului vernal, plimbarea lui în 26.000 de ani prin toate contelaţiile, un cerc complet.

 

Deci lucrurile acestea era ştiute şi stabilite de astrologii-astronomi (erau totuna) de mai bine de două mii de ani, nu trebuia să vină un escroc irlandez, sau britanic (sunt mai mulţi, vreo doi-trei, o gaşcă) şi să anunţe marea „descoperire ştiinţifică” că există a 13-a zodie! Ca ultim argument stă tavanul templului din Denderah, din secolul I, pe Nil, în Egipt, unde sunt două zodiace, decalate cu vreo cincisprezece-douzeci de grade. Cât o mai reziste şi templul acela, până nu o să-l vadă vreud jihadist supărat rău. Un „zodiac” reprezintă zodiile, celălat, constelaţiile. Au acelaşi nume! Dar nu mai corespund, iar peste o mie de ani diferenţa o să fie şi mai mare.

 

Astrologia clasică, ştiinţifică şi creştină, a rezolvat de mult aceste discrepanţe şi principiile ei generale, stabilite în secolul I de Claudius Ptolomeus, nu contravin ultimelor descoperiri moderne în astrofizică, şi în astronomie. Ba din contră, multe „descoperiri” de astăzi, au fost enunţate, aşa cum s-au priceput ei, acum două mii de ani!

 

Vedeţi, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, mereu este, după cum spun, în definitiv, o altă zi, iar ziua nu este retrogradă!