Salut decizia Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, o instituţie care, în pofida enormelor presiuni vizibile şi invizibile, a ales onoarea împotriva infamiei.
Stigmatul unui plagiat demascat după toate regulile academice, recunoscute şi codificate internaţional, îl va urmări pe Victor Ponta întreaga viaţă. Fofilarea după penibile "argumente" de genul că ar fi o "decizie politică" nu face decât să probeze faptul că Victor Ponta nu cunoaşte sensul cuvântului cinste. Universitatea nu s-a implicat în niciun fel în dezbaterile politice. Comisa de Etică, perfect legitimă, este formată din universitari de prim rang, între care, cel puţin unul, profesorul Adrian-Paul Iliescu de la Facultatea de Filozofie, s-a manifestat constant ca un critic al lui Traian Băsescu. În urma acestei decizii, ne-echivocă şi irevocabilă, Victor Ponta ar trebui să-şi dea neîntârziat demisia. Un plagiator dovedit nu are ce căuta în fruntea Guvernului României. A promis acest lucru în interviul cu ziarul "El Pais", este cazul să se ţină de cuvânt, să-şi onoreze angajamentul. Fiecare zi de amânare a demisiei este o proba în plus că omul acesta nu are respect pentru nici o valoare morală, că respiră prin minciună şi că dispreţuieşte statul de drept. Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, a arătat că "pentru ca UB să emită o diplomă de doctorat e nevoie de un ordin de ministru. Pentru a putea retrage diploma, este nevoie de retragerea acelui ordin de ministru. Pe acel ordin de ministru sunt mai multe nume de persoane care şi-au luat titlul de doctor." Mingea a ajuns acum pe terenul Ecaterinei Andronescu, deci pe un teren politic. Nu Comisia de Etică a UB este politizată, ci aceea creată într-adevăr ad hoc, prin dictatul fostului ministru interimar Liviu Pop, pentru a-l salva pe premierul plagiator. Până acum am scris despre presupusul plagiat al lui Victor Ponta, întrucât am aşteptat verdictul forului competent de la o Universitate pe care o respect. De acum înainte, putem vorbi despre un plagiat dovedit. Victor Ponta a sfidat o întreagă tradiţie a integrităţii academice, a lucrului bine făcut, a străduinţei de a excela în plan intelectual. Generaţii de doctori în ştiinţe s-au format prin trudă, onestitate şi creativitate. Nu însă şi Victor Ponta. Generaţii au lucrat asiduu pentru tezele doctorale, respectând munca altora, citând şi discutând critic alte opinii, deci nu preluându-le ca şi cum lear fi aparţinut. Nu însă şi Victor Ponta. Ruşinea sa, trebuie adăugat, este şi a conducătorului ştiinţific al tezei, Adrian Năstase, care a închis ochii la această gravă fraudă. Comisia care i-a acordat, în 2003, titlul de doctor lui Victor Ponta a cauţionat, prin neglijenţă ori complicitate activă, acest plagiat. Între membrii Comisiei de Etică se numără şi un fost coleg (mai mare) de la Sociologie. Ştiu ce eforturi a făcut Dumitru Sandu pentru a-şi scrie şi susţine teza, mai ales în condiţiile unui dosar de cadre care nu-l favoriza în acei ani întunecaţi. Nici în ruptul capului nu cred că profesorul Sandu, unul dintre cei mai competenţi sociologi ai României, a fost motivat de raţiuni politice ca membru al Comisiei. Asemeni celorlalţi membri, el a sancţionat, cu deplină responsabilitate, o abatere extrem de gravă de la etica cercetării academice. Despre acest lucru este vorba în propoziţie, domnule Victor Ponta, despre onoare, bun simţ şi responsabilitate intelectuală.
Recomandările noastre
