Plăcintele moldovenești „poale-n brâu”. Rețeta adorată de Ion Creangă

Plăcintele moldovenești „poale-n brâu”. Rețeta adorată de Ion Creangă Sursa foto: YouTube

Plăcintele moldoveneşti „poale-n brâu” sunt grozav de bune. Se spune că niciun alt desert nu s-a impus pe plan național ca aceste delicatese atât de iubite de Ion Creangă.

Plăcintele moldoveneşti „poale-n brâu”. Dacă vă întrebaţi de unde vine denumirea, se pare că de la felul în care sunt împăturite. Așadar, la poalele-n brâu aluatul este împachetat din fiecare colț pentru a acoperi umplutura. Termenul este folosit, în special în zona Moldovei, dar s-a răspândit în aproape toată țara.

Plăcintele „poale-n brâu”, adorate de Ion Creangă

Academicianul Eugen Simion consideră că „plăcintele poale-n brâu” constituie, pentru Ion Creangă, „simbolul reveriei sale culinare”. Termenul este folosit, în special în zona Moldovei, dar s-a răspândit în aproape toată țara.

„Și a doua zi, marți, taman în ziua de lăsatul săcului, din postul Sân-Petrului, făcând mama un cuptior zdravăn de alivenci și plăcinte cu poalele în brâu, și pârpâlind niște pui tineri la frigare, și apoi tăvălindu-i prin unt…”, scria Creangă în Amintiri din copilărie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Plăcintele poale-n brâu sunt definite că „plăcinte cu brânză făcute dintr-o foaie de aluat pătrată, ale cărei colțuri se aduc peste umplutură, formând un fel de plic”.

Ar putea fi o imagine cu babka

Plăcintele moldoveneşti „poale-n brâu”. Sursa foto: Facebook

Aluatul, care este realizat din  făină, ouă, zer de lapte, drojdie, două linguri de ulei, zahăr, zahăr vanilat și sare, se întinde și se taie în bucăți pătrate, după care se umple cu compoziție și se împăturește.

Și parcă povestea nu e terminată dacă nu lăsăm aici rețeta. Din multitudinea de rețete din cărțile de bucate am ales două, din motive cât se poate de clare. Atât Sanda Marin, cât și Păstorel Teodoreanu sunt ieșeni:

Poale-n brâu, rețeta Sandei Marin

Pentru această reţetă aveţi nevoie de următoarele ingrediente:

  • 500 g făină, 1
  • 0 g drojdie,
  • două ouă,
  • o lingură de unt,
  • o lingură de ulei,
  • lapte,
  • o linguriță de zahăr şi sare.

Pentru umplutură: 150 g brânză, unt proaspăt (cât o nucă), un ou, o linguriță de făină, două linguri de lapte, o linguriță de zahăr, sare.

Se înmoaie într-un castron drojdia cu puțină apă abia călduță. Se pune un pumn de făină cernută amestecând până se face că o smântână groasă. Se presară cu făină și se așează la un loc cald, ca să crească. Făină rămasă se cerne într-un vas mai mare, se face loc la mijloc și se pun ouăle bătute cu puțină sare, o lingură de unt topit și una de ulei.

Se adaugă și plămădeala crescută și se frământă bine de tot, până ce aluatul se desprinde de pe mâini și de pe vas. La frământat se pune atâta lapte sau apă călduță până ce aluatul este potrivit de moale. Pentru umplutură se frământă brânză de vaci sau de oi cu untul, se adaugă oul, laptele, făina, zahărul și sare cât trebuie. Se întind pe rând foi potrivit de groase, se taie pătrățele și se umplu cu brânză și se întorc colțurile spre mijloc, în formă de plic. Colțurile plicului se mai aduc o dată către mijloc și se lipesc bine, că să nu iasă umplutură. Se ung pe deasupra cu un ou bătut și se coc în tavă la foc potrivit. Se servesc calde și se pudrează cu zahăr pudră.

Ar putea fi o imagine cu babka şi prăjitură crumble

Plăcintele moldoveneşti „poale-n brâu”. Sursa foto: Facebook

Plăcintele „poale-n brâu”, rețeta lui Păstorel

Pentru această reţetă aveţi nevoie de următoarele ingrediente:

  • 1/2 kg făină,
  • 3 ouă, 200 g unt,
  • o lingură rasă de zahăr,
  • sare,
  • trei-patru sute g lapte și chiar mai mult (cât suge aluatul),
  • drojdie proaspătă de mărimea unei nuci.

Cum se prepară: Topește drojdia într-un recipient în care torni o lingură-două de apă căldicică. O amesteci cu o lingură de făină și o linguriță de zahăr. O lași să crească 20 minute. Pui restul făinii într-un castron mai mare și torni la mijloc drojdia, laptele călduț, gălbenușurile, sarea și zahărul. Le amesteci bine și începi frământatul.

După zece minute începi să torni, încet-încet, untul topit, călduț, nu fierbinte, câte o lingură-două, frământând mereu, până se termină untul. Acoperi cu un șervet gros și lași să crească o oră și jumătate. Când a crescut aluatul, ungi o tavă cu unt fierbinte, faci aluatul sul și-l tai bucăți de mărimea unei bile de biliard.

Îl întinzi apoi cu melesteul (sucitorul), punând la mijloc brânză de oi grasă și frământată. La 1/2 kg brânză pui două ouă întregi. Aduni pe urmă marginile aluatului în același sens, ca niște falduri, strângându-le să fie lipite. Le mai lași 15-20 de minute la loc cald, să mai crească puțin. Pe urmă, ungi cu ou și coci, la foc potrivit, cam jumătate de oră. În varianta perfectă pentru desert se înlocuiește brânza de oaie cu cea de vacă. I se mai pot adăuga esențe sau zahăr.