Pirtea: ” În România se prefigurează o migraţie de aspiraţie culturală, profund marcată de dezamăgiri în plan social”

În marile centre urbane din România, poli de dezvoltare economică, începe să se resimtă o criză acută de resurse umane. Dispar mai ales oamenii talentați și necesari pentru creșterea economiei cunoașterii prin cercetare-dezvoltare, spune Marilen Pirtea, vicepreședintele Camerei Deputaților. Rector al Universității de Vest din Timișoara, acesta îl acuză pe ministrul Teodorovici de faptul că s-a exprimat cu prea multă lejeritate față de o problemă deosebit de acută a societății românești, fenomenul de Brain Drain.

“Libera circulaţie a forţei de muncă a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi, în cele mai multe cazuri, au un rol semnificativ în ceea ce priveşte câştigurile celor rămaşi în ţara de origine. Totuşi mobilitatea muncitorilor poate avea şi efecte negative, de exemplu atunci când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen. Ţările europene din care pleacă multă forţă de muncă spre restul Uniunii Europene ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să aducă o soluţie pentru mobilitatea selectivă, care duce la exodul creierelor”, a declarat sâmbătă ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la finalul celei de-a doua zile a reuniunii ECOFIN.

 “Fenomenul Brian Drain este mult mai complex, dincolo de orizontul unui masiv flux de emigrație al capitalului uman înalt calificat dinspre Est spre Vest. (…) Există statistici care apreciază că România a pierdut în jur de 5.500 de cercetători în ultimul deceniu, adică aproape un sfert din numărul total din România, majoritatea prin plecarea din ţară; Numărul medicilor români care lucrează în străinătate (fără stomatologi, farmacişti) depăşeşte 14.000, reprezentând aproximativ 26% din numărul total al medicilor români; În absenţa migraţiei, PIB-ul României cumulat, pentru perioada 1990 – 2016, ar fi fost cu 10% mai mare. Impactul migraţiei de tip Brain Drain a fost de aproximativ 95% în calculul acestei proiecții de PIB potențial. Doar în 2017, 36.000 de studenți români au plecat la studii în străinătate, iar 14.500 de elevi de liceu se gândeau să procedeze la fel (o concluzie formulată de un Raport ONU). Este important acest aspect, al studiilor în străinătate, pentru că experiența de a fi student în străinătate crește semnificativ șansele de a deveni un migrant înalt calificat mai târziu”, a arătat Marilen Pirtea.

Această susține că, pentru calmarea exodului de oameni bine pregătiți din România, e nevoie de politici pentru educația superioară. Mai precis, de un set strategic de politici pentru dezvoltarea universităților, prin care se pot susține centrele universitare mari, care dețin poli de excelență, capabile să mențină în țară tinwrii talentați.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

“Mai mult, și susținerea educației preuniversitare devine o măsură complementară importantă, din nou necesară, mai ales pentru a crește șansele de a calma exodul creierelor. Un mediu școlar preuniversitar bine finanțat și stimulativ va conduce la diminuarea abandonului școlar, care se apropie de o rată de 1 din 5 elevi, în special la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Acest indicator ne plasează pe ultimul loc în Europa și este definitoriu pentru inechitatea și dezechilibrele din educație, sursă generatoare de exod al talentelor și vârfurilor trecute de perioada de formare și învăţare, care au ajuns să fie specialiști cu înaltă calificare”, subliniază deputatul Marilen Pirtea.

”(…) Am putea spune că în România se prefigurează o migraţie a capitalului uman calificat nu din motive economice, ci din motive social-culturale sau chiar politice, este o migraţie de aspiraţie culturală, profund marcată de dezamăgiri în plan social. (…) Exodul de inteligență are la bază azi în primul rând inechitatea și slabele performanțe din sistemul nostru de învățământ, paradoxal. Faptul că avem un învățământ “ieftin” conduce la un indicator de libertate a emigrației forței de muncă cu o valoare mare, în România (indicator care arată gradul în care suntem predispuși să migrăm spre alte țări, cu indici de calitate a vieții și piața a muncii mai ridicați). (…) O educație de două ori sau de trei ori mai “scumpă” și mai extinsă față de ceea ce avem acum, ca număr de absolvenți în România și ca amplitudine calitativă a programelor de studiu, ar conduce la o vizibilă diminuare a ponderii celor ce reprezintă exodul de inteligențe și, mai ales, ar conduce la creșterea contingentelor de absolvenți de înaltă performanță care și-ar dezvolta carierele în România. De fapt, acesta este axul problematic al fenomenului Brain Drain, faptul că în marile centre urbane din România, poli de dezvoltare economică, începe să se resimtă o criză acută de resurse umane, de oameni talentați și necesari pentru creșterea economiei cunoașterii prin cercetare-dezvoltare”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreședintele Camerei Deputaților.