Mii de volume în limba română pot fi citite online sau descărcate gratis, fără acordul editurilor. Concurată de cartea digitală, cea tipărită se va refugia în ediţii de lux.

La patru ani după ce primul e-Book reader („cititor de cărţi”) pentru volumele digitale a apărut pe piaţă, la Sony, editorii din lumea întreagă se precipită la mese rotunde: în câţi ani va intra în agonie cartea tipărită?

Un raport înaintat pe 30 iunie Ministerului Culturii din Franţa de către Bruno Patino, directorul publicaţiei „Télérama”, precizează că trecerea la digital e „cea mai importantă mutaţie în universul scriiturii, de la invenţia lui Gutenberg, în secolul al XV-lea”. Cartea tradiţională nu va muri, conchide raportul, dar se va refugia în ediţii de lux. În ţara noastră, procesul pare lent, însă apetitul românilor pentru tehnologii de ultimă oră i-ar putea lua prin surprindere pe editori.

e-Book-urile, la modă

În România, fenomenul nu îngrijorează cu adevărat încă pe nimeni, deşi titlurile disponibile pe Internet se înmulţesc rapid. Există câteva site-uri pe care poţi lectura volume gratis: http://carti.x6.ro (10.000 de titluri!), liternet.ro, www.globusz.com, www.agonia.ro, www.scribd.com, http://thepiratebay.org, „Cred că în maxim zece ani (dar am fost uimit de viteza de intrare a i-Podurilor în România) vom fi la fel de obişnuiţi să citim pe ecranul unor dispozitive electronice ca şi pe hârtie. Cred că volumele tradiţionale vor continua să existe, dar vor trebui să se reinventeze cumva pentru a continua să atragă”, explică Răzvan Penescu, iniţiatorul site-ului Liternet, unde au fost publicate 250 de volume online, în şase ani.

El se declară sceptic că inflaţia de cărţi va încuraja cu adevărat cititul. „Mai cred şi că cititorii vor deveni mult mai selectivi, accesibilitatea cărţilor în format electronic s-ar putea să împingă în ridicol eforturile unor edituri de a promova volume proaste”, adăugă responsabilul Liternet.

10.000 de titluri, „cu scuze”

Pe www.globusz.com – o editură exclusiv online – Ştefan Motz, un român emigrat peste Ocean, a pus la dispoziţie câteva zeci de opere ale clasicilor români şi e dispus să le promoveze pe cele nepublicate ale debutanţilor.

Cel mai impresionant depozit online îl deţine http://carti.x6.ro, care îşi pune cenuşă în cap în pagina de start: „X6.ro nu încurajează prejudicierea intereselor unor terţe edituri sau autori, ci doar doreşte să reprezinte o bibliotecă online, care oferă acces gratuit şi nelimitat publicului la cărţi, care la rândul lor au fost oferite de vizitatorii X6.ro. În cazul în care o Editură sau un Autor de Carte îşi simte lezate (prejudiciate) interesele, vă rugăm trimiteţi email la… în vederea ştergerii imediate a ei din baza noastră de date”.

Site-ul are şi un top 10 al preferinţelor, care începe cu „Emma” de Jane Austin, continuă cu titlurile lui Paulo Coelho, „Maestrul şi Margareta” de Bulgakov şi se încheie cu „Castelul” de Franz Kafka şi "Anticristul" de Friedrich  Nietzsche.

Editurile, neputincioase

Toate marile edituri autohtone îşi pot regăsi acolo autorii pirataţi. „Am găsit multe dintre cărţile noastre pe diverse site-uri şi oricât am încercat să dăm de vinovatul principal, nu am avut succes, pentru că e ceva îngrozitor de încâlcit. E o încălcare crasă a drepturilor de autor şi se poate ajunge şi la poliţie. Am fost chiar destinatarul unui email în care mi se propunea să cumpăr un CD cu 500 de cărţi, unele chiar de la Humanitas. E ca şi cum i-ai vinde proprietarului tablourile pe care i le-ai furat”, declară Lidia Bodea, directorul Humanitas.

Editura Polirom a făcut primul pas şi a început deja să ofere pe propriul site, gratuit, în format PDF, titluri epuizate în librării, care nu vor fi reeditate curând.

FUNDAŢIA NOESIS

Nichita şi Brâncuşi, în enciclopedii virtuale

Prima carte electronică lansată oficial în România, în 2000, e „Antologia Virtuală Noesis nr. 1", care conţinea textele unor autori tineri. Iniţiativa îi aparţine lui Remus Cernea, actualul director executiv al Asociaţiei Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă. Tot el a adus pe piaţă, anul următor, „Cartea Virtuală - 50 de volume de literatură română contemporană”, cu texte de Gellu Naum, Tudor Octavian, Cezar Ivănescu sau Nora Iuga.

Până în 2005, a editat şi primele enciclopedii multimedia despre I.L. Caragiale, Ion Creangă, Constantin Brâncuşi şi Nichita Stănescu. “Suportul electronic va permite şi forme noi de exprimare literară, imposibil de experimentat până acum - de exemplu, textul va fi însoţit de sunete, film, fotografii, muzică, animaţii mutimedia... Viitorul este al cărţii multimedia, care este următorul pas după cartea electronică. Eu acum am în lucru o astfel de carte multimedia, cu povestirile mele, probabil prima din România şi una dintre primele la nivel mondial”, explică Remus Cernea.

GADGETURI

Vom ţine mii de cărţi în buzunar

Într-un raport recent, Asociaţia Difuzorilor de Carte din Marea Britanie şi Irlanda îi îndeamnă pe negustori şi distribuitori să acţioneze rapid pentru a-şi salva afacerile. Mai exact, să treacă marfa din depozit în magazinele virtuale, înainte s-o facă alţii. Portalul Amazon a luat-o înaintea tuturor, cu aproape 100.000 de titluri disponibile online, contra cost, şi un e-Book reader Kindle, epuizat în primele cinci ore de la lansare, în Statele Unite, la finalul lui 2007.

Kindle e ultima „revelaţie” în domeniu. Costă 359 de dolari, cântăreşte circa 300 grame, iar bateria îţi asigură 30 de ore de lectură. Poţi dispune de 200 de titluri, şi, pentru prima dată, de conexiune la Internet, prin Whispernet, cu ajutorul reţelelor de telefonie mobilă.

„Cerneală” electronică

Primul e-Book reader (cititorul de cărţi) de pe piaţă a fost Librié, pus la punct în 2004 de Sony. De atunci, au apărut încă zece astfel de dispozitive, printre care Sony Reader, FLEPia de la Fujitsu, ILiad de la iRex, HanLin V3 de la Jinke sau Readius de la Polymer Vision.

Ceva mai performant e Cybook Gen3, cu o memorie internă de 512 MB, ceea ce înseamnă 1000 de volume standard în format HTML, text sau Mobipocket (format special pentru telefoanele mobile). Numărul de titluri poate ajunge chiar la 10.000 dacă se adaugă un card de memorie de 2 GB. Ecranul are design-ul unei foi de carte, graţie sistemului E Ink (Electronic Ink Display), alcătuit din particule de „cerneală” electronică în mişcare, ce modifică permanent layout-ul.

În plus, ecranul este luminat şi se poate citi lejer cu lampa stinsă. În SUA, piaţa de cărţi digitale este estimată undeva la 25 de milioane de dolari. Deşi cifra a înşelat cu mult previziunile specialiştilor, care o preconizau acum şapte ani la 25 de miliarde, pe 2008, frenezia cu care s-au epuizat gadgeturile din magazine, în ultimul an, alertează din nou editorii.

Drepturile de autor, o problemă

Pentru ecologişti, perspectiva înlocuirii cărţii tipărite e o binecuvântare. Într-o anumită măsură şi pentru editori, care vor scăpa de costurile de fabricare şi distribuţie, ce înghit 40-50% din preţul unui volum. Nu şi pentru micii comercianţi, care nu vor mai avea mare lucru de vândut. Cititorii vor da 2 euro pe o carte care costă acum 14, în schimb vor avea de plătit pe puţin 300 de euro pentru un e-Book reader.

„Printre avantaje se numără costurile mai mici de editare, faptul că ajung mult mai rapid la public şi au un număr potenţial mai mare de cititori în cazul postării pe internet a textului, facilităţile de căutare în text după cuvinte, asocierea cu tehnologiile IT care devin tot mai mult o prelungire indispensabilă pentru tot mai mulţi oameni în secolul XXI. Sunt de luat în seamă şi avantajele de ordin ecologic, prin trecerea pe scară largă de la tipărituri pe hârtie la editare în format electronic fiind redusă cantitatea de copaci sacrificaţi pentru hârtie”, e de părere Remus Cernea, editorul primelor enciclopedii multimedia din România.

O problemă rămâne însă nerezolvată, cea a piratării. Cum va putea fi împiedicat un client să-şi pună la dispoziţie pe Internet cartea cumpărată online? O soluţie ar fi marcarea ei, pentru a putea depista „furnizorul”.