Fotbalul românesc postrevoluționar a fost definit de apariția investitorilor insidioși, guralivi și aprigi la mânie. „Jenel” (Jean Pădureanu), „Romel” (Romică Pașcu), „Fănel” (Gheorghe Ștefan), „Gigel” (Gigi Nețoiu) au fost personajele mioritice care au dictat, protejați de Dumitru Dragomir, fostul șef de la LPF. O figură de neuitat a fost însă Gheorghe Ștefan, omul care s-a confundat cu formația Ceahlăul Piatra Neamț, pe care a preluat-o în 1991.

„Banii și funcțiile l-au transformat în rău”

Intrat în afaceri imediat după Revoluție, cu „500.000 de lei, bani de la un unchi din America”, nemțeanul a investit în domeniul construcțiilor. În timp ce se dezvolta ca antreprenor, Ștefan ardea și pentru fotbal. Ioan Sdrobiș, fost antrenor la Ceahlăul, a povestit pentru EVZ experiența pe care a trăit-o sub „Pietricica”. „Eu am fost cel care am contribuit la promovarea Ceahlăului în prima divizie. În 1992 m-a contactat domnul Ștefan și am venit antrenor. I-am zis că-i duc în «A». Nu m-a crezut. Am stat un tur de campionat și i-am lăsat pe locul 1. Am plecat fiindcă m-am certat cu Ștefan. A zis că mă rezolvă cu o problemă și n-a făcut-o”, își amintește Sdrobiș, care nici nu s-a mai împăcat cu omul de afaceri. „Din păcate, banii și funcțiile l-au transformat în rău.”

Ceahlăul a ajuns în prima ligă și Ștefan a înțeles repede că e greu să supraviețuiască întrun mediu în care jocurile de culise decideau cine retrogradează și cine merge în cupele europene. A devenit un dușman al arbitrilor, pe care-i făcea cu ou și cu oțet, atunci când Ceahlăul era defavorizată. După fiecare meci, Ștefan invoca neacordarea unui „pinalti”. Astfel și-a căpătat porecla care avea să-i devină și nume, și prenume.

De neuitat: „Ti fac io pi tini”

După meciurile pe care echipa sa le disputa în București, nemțeanul era invitat la emisiunea „Procesul Etapei”, unde combătea la ore târzii în noapte. În câteva cazuri, camerele de luat vederi l-au surprins moțăind pe scaun.

A rămas în istorie și datorită amenințării „Ti fac io pi tini”, aruncată către arbitrul Viorel Anghelinei, după un meci disputat de Ceahlăul, în Regie, cu Sportul, în 2001. De-a lungul timpului, Ștefan, la fel ca și ceilalți conducători de cluburi, a încercat și a reușit să-și asigure protecția arbitrilor, la meciurile de acasă.

Pentru jucătorii din prima ligă, meciurile de la Piatra Neamț deveniseră un coșmar. Gazdele umblau fără milă la tibii și glezne și devenise un obiectiv să scapi teafăr de sub „Pietricica”. „Când antrenam la Brăila, m-au făcut arbitrii într-un meci cu Ceahlăul de mi-era rușine de rușinea lor. Le-am deranjat vestiarul la final, le-am făcut pagubă”, își amintește Sdrobiș. „Bă, la voi e mai al dracului decât în Kosovo”, a spus un alt antrenor, după o confruntare cu moldovenii, și așa a rămas. Piatra Neamț a devenit Kosovo. În 2000, îna intea unui meci din Intertoto, pe care nemțenii îl jucau cu Austria Viena, brigada franceză de arbitri a fost omenită pe lângă protocolul obișnuit și cu prostituate, pe care Florin Chivulete le-a numit „folcloriste”. Ceahlăul, care un an mai devreme remizase pe teren propriu cu Juventus (scor 1-1), a fost suspendată din Europa cinci ani.

A căzut testul poligraf

În perioada „Pinalti”, Ceahlăul n-a avut emoții cu retrogradarea. Ștefan a devenit om de bază al „Cooperativei”, alături de Jean Pădureanu (foto), președintele Gloriei Bistrița, iar cele două echipe își împărțeau frățește punctele. În 2002, Ceahlăul a pierdut, acasă, cu Dinamo, scor 1-2. A izbucnit un scandal uriaș, din cauza evoluției suspecte avute de cele două echipe. Ștefan a jurat că n-a fost „blat” și chiar a făcut un test cu poligraful, în direct la o emisiune TV. „Pinalti” n-a trecut încercarea și a motivat că fumase mult înainte de a intra în platou.