Biologii spun că au spart codul genetic al unui peşte australian, care are cel mai mare genom cunoscut din lumea animalelor, aruncând mai multă lumină asupra istoriei evoluției. Pestele lungfish are cel mai mare genom cunoscut vreodată. Este 14 ori mai mare decât genomul uman.

Siegfried Schloissnig, Institutul de Cercetare a Patologiei Moleculare, Austria a descoperit ceva incredibil. Genomul lungfish are 43 de miliarde de perechi de baze ADN. Ceea ce este de aproximativ 14 ori mai mare decât genomul uman

Aşadar, pestele lungfish are cu mai mult de 43 de milioane de blocuri ADN. Este genomul cunoscut şi sub denumirea Pestele lungfish sau peşte pulmonar. Şi este de aproape 14 ori mai lung decât propriul nostru genom uman.

Conform cercetării, această analiză aduce informaţii noi cu privire la genetică. Mai mult, se arată evoluaţia care a permis peştilor să se aventureze pe uscat în urmă cu aproximativ 400 de milioane de ani.

Oamenii de știință demonstreză că evoluția plămânilor este condusă de aceeași genă la om și la lungfish

Se presupune ca aceşti peşti se adapteze pentru a respira aer prin plămâni şi modifică membrele şi modurile de reproducere.

„Plămânii pot fi, prin urmare ca și la vertebratele terestre, inclusiv a oamenilor”, a explicat profesorul Axel Meyer.

Dezvoltarea peştilor pulmonari poate fi astfel urmărită înapoi în timp până la aceeaşi origine cu cea a vertebratelor terestre, inclusiv a oamenilor, a explicat profesorul Axel Meyer de la Universitatea din Konstanz. Aripioara acestui peşte prezintă, de asemenea, degete, ulna şi radius, care sunt formate la om pe baza aceleaşi informaţii genetice.

Pot respira folosind branhiile, precum și plămânii

Pestele lungfish australian (Neoceratodus forsteri), originar din sud-estul Queensland, s-a schimbat puțin în aparență de când animalele au început să treacă de la un stil de viață bazat pe apă la unul terestru, spune Schloissnig.

Mai mulți dintre cromozomii animalului conțin la fel de multe blocuri de construcție, precum genomul uman complet cu cei 23 de cromozomi ai săi. Neoceratodus forsteri, descoperit pentru prima dată în urmă cu 150 de ani, este considerat o fosilă vie.

Aceste descoperiri au confirmat ipoteza că acest peşte este mult mai strâns legat de vertebratele terestre decât cel acantul, devenind cea mai apropiată rudă a noastră dintre peşti. Acest peşte respiră folosind atât branhiile cât şi plămânii, scrie newscientist.