Poliția Română a făcut peste 80 de descinderi în București și în alte 15 județe din țară. Anchetatorii au vizat angajații din domeniile silvice care au comis infracțiuni informatice. Mai mult de jumătate de perchiziții au avut loc în Suceava.
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a transmis că polițiștii DIICOT din Suceava au făcut 83 de perchiziții domiciliare joi, 16 februarie, pentru a combate ilegalitățile din domeniul silvic și criminalitatea informatică. Oamenii legii au fost coordanați de Parchetul de pe Tribunalul Suceava, județul în care au avut loc cele mai multe descinderi, 55. Au fost cinci perchiziții și în București, patru în Buzău, trei în Oradea, câte două în Botoșani, Dâmbovița, Teleorman și Ialomița, și câte o descindere în fiecare dintre următoarele județe: Alba, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara, Arad, Ilfov și Satu Mare.
„Cercetările sunt efectuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la fals informatic, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic şi evaziune fiscală” a transmis IGPR. Direcția Opreațiuni Speciale din Poliția Română le- asigurat anchetatorilor suportul de specialitate. Gruparea Mobilă de Jandarmi „Alexandru cel Bun” Bacău și mai mulți jandarmi și inspectorate de poliție din țară s-au implicat în descinderile de azi, potrivit IGPR.
Percheziții la mai multe bănci din România
Procurorii DIICOT au transmis că au făcut 15 percheziţii în București și alte patru județe, Mehedinți, Buzău, Ialomița și Vâlcea. Anchetatorii au vizat persoane care sunt acuzate că au format un grup infracțional organizat. Aceleași persoane sunt acuzate și de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, transmiterea fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni şi spălare de bani.
Grupul infracțional și-a început activitatea începând cu anul 2021 și ar fi comis infracțiuni de înșelăciune, mai ales, în dauna unităților bancare. Anchetatorii au explicat că persoanele acuzate mai întâi găseau persoane de condiție modestă care să fie de acord să figureze ca asociați ai persoanelor juridice controlate de membrii grupului infracțional. Persoanele credule urmau să preia părțile sociale ale acestor instituții. Ulterior, victimele erau covinse să ceară credite și finanțări unităților bancare în scopul de a crește capitalul firmelor pe care le administrau prin înscrisuri false.
Așa-zișii asociații ai persoanelor juridice trebuie să facă toate demersurile necesare în privința negocierii și obținerii finanțărilor. Acești oameni mergeau la băncile unde erau depuse actele false și pretindeau că sunt administratorii firmelor care au fost folosite în activitatea infracţională. În plus, ei păstrau legătură cu funcționarii bancari în vederea înregistrării/completării/aprobării cererilor de creditare, informează IGPR.