Președintele țării, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că diverse forțe „din est și vest” încercau să destabilizeze Belarusul, dar că „măștile au fost smulse de pe fețele lor” și „marionetele și sforarii lor din străinătate” au fost identificaţi. „Nu voi permite nimănui să rupă această țară (…) Am reușit să mergem mai departe, să împedicăm un plan major de destabilizare a Belarusului și ajungerea la un fel de Maidan (cu referire la revoluția din Ucraina din 2014)”, a denunţat el, potrivit agenției oficiale BelTA.

Lukaşenko, la putere din 1994, asigură că acest plan de destabilizare politică a Belarusului este parțial condus de Moscova și, în special, de consorțiul Gazprom. Dar frustrarea cetățenilor în ceea ce privește gestionarea crizei coronavirusului și plângerile cu privire la economie și drepturile omului au revigorat opoziția.

Apropierea alegerilor a început să agite din nou străzile. Totul a început când zeci de oameni s-au adunat în centrul din Minsk pentru o ultimă zi de culegere de semnături pentru candidații la alegerile prezidențiale din 9 august. Participanții au făcut o coloană de-a lungul bulevardului Independenței. Poliția i-a împins către o piață din apropiere, blocând accesul la Internet în zonă. Au urmat mai multe proteste.

Lukashenko a condus cu o mână de fier timp de 26 de ani și, până în urmă cu câteva săptămâni, mulți belaruşi nu își imaginau sfârșitul mandatului său. „Acum, adevărata revoluție a speranței a început în Belarus și este absolut clar că regimul Lukaşenko își trăiește ultimele zile”, explică Natalia Radina, șefa site-ului opoziției Charter97. Radina a părăsit Belarusul după ce a denunțat persecutarea sa de către regim. Lukaşenko, care a permis puțină disidență în fosta republică sovietică când a ajuns la putere, se confruntă acum cu cea mai mare provocare a autorității sale.

Cu o zi înainte, mii de oameni protestaseră în favoarea lui Viktor Babariko (care a condus Belgazprombank, proprietate rusă timp de 20 de ani), după ce acesta a fost arestat sub suspiciunea unor presupuse infracțiuni financiare. Babariko a crescut în popularitate pe măsură ce se apropie ziua votării, iar campania sa electorală spune că a strâns aproape 435.000 de semnături – de peste patru ori minimul necesar de 100.000 pentru a candida. Sute de rezidenți din Minsk au format un lanț uman în capitala Belarusului din spirit de solidaritate cu candidatul, care este considerat cel mai puternic rival al președintelui. Imaginile difuzate de mass-media au relansat protestele.

Gazprom și Gazprom Bank dețin 49% din capitalul social al Belgazprombank, al cărei control a fost preluat de Banca Națională din Belarus. Partea rusă a considerat această mișcare o încălcare a dreptului internațional. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a avertizat că statul rus va apăra interesele companiilor sale.

Din biroul lor de campanie se denunță că Babariko nu a avut acces la avocații săi în timpul interogatoriilor. Uniunea Europeană a cerut Belarusului să-i elibereze imediat pe Babariko și pe fiul său Eduard (care este administrator de campanie) și să garanteze respectarea deplină a statului de drept. Această criză din Belarus survine chiar într-un moment în care Lukaşenko reușise să îmbunătățească relațiile cu UE, de unde a fost numit în mod repetat drept „ultimul dictator din Europa”.

„Belaruşii s-au trezit. Sper că totul se va termina pașnic, dar dacă oamenii vor ieși în stradă, voi ieși și eu. Am locuit deja prea mult în Uniunea Sovietică și nu vreau să mă întorc”, a spus Babariko pentru Efe, de la Minsk, cu câteva ore înainte de a fi reținut. Alături de el au fost arestate cel puțin 80 de persoane în capitala Belarusului. Și în orașele Gomel, Vitebsk și Bobruisk au fost arestate aproximativ zece persoane în fiecare dintre ele.

Au fost, de asemenea, deținuți la Mogilev, Grodno și Novopolotsk. Potrivit TASS, grupul de deținuți din Minsk include şi echipă din biroul belarus al postului Radio Libertad și un cameraman al agenţiei Reuters. De asemenea, un jurnalist de la Belsat, un fotograf pentru portalul Tut.by și corespondenți pentru EuroRadio. Alți reprezentanți ai mass-media au fost și ei arestați. Vineri, la sfârșitul după-amiezii, jurnaliștii au fost eliberați, precum și mai mulți activiști.

Sursa: Rador/El Mundo