În luna iulie, Secretariatul General al Guvernului a demarat procedurile de selecție a membrilor pentru Colegiul pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor (CCAF). Potrivit documentelor guvernamentale, noua entitate va funcționa în colaborare directă cu prim-ministrul, ca organ consultativ, fără personalitate juridică, în baza HG 618/2005. O asemenea inițiativă trebuie să aibă la bază o dezbatere publică serioasă. De aceea, Evenimentul Zilei abordează subiectul și adevăratele probleme.

O bombă cu ceas

În România există peste 40.000 de organizații neguvernamentale active, însă doar 40 au șansa de a influența politicile publice prin intermediul CCAF.

Avocatul Cosmina Cerva nu contestă legalitatea Hotărârii de Guvern cu privire la înființarea Colegiului pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor, însă avertizează că acest organ consultativ poate reprezenta o bombă cu ceas:

„Atât timp cât Hotărârea de Guvern nu a fost contestată, atacată până în acest moment, ea beneficiază de prezumția de legalitate, în sensul că înființarea acestui colegiu este una legală până în acest moment. Executivului nu cred că-i va fi de mare ajutor, atât timp cât criteriile privind înscrierea sau acceptarea acestor ONG-uri nu sunt stricte și nu vizează o verificare în amănunt”.

Cosmina Cerva crede că validarea în acest Colegiu ar trebui să impună niște condiții mult mai stricte: „Practic, se poate înscrie aproape orice ONG, care mai departe poate face lobby pentru un anumit domeniu de activitate, de care profită chiar acel ONG. Și atunci, restul societății civile nu beneficiază cu nimic de pe urma activității acelor organizații guvernamentale și nici a celor pe care urmează să le facă Guvernul în baza acelor organizații. Fără criterii de verificare foarte stricte a ONGurilor care sunt admise în acest Colegiu, acest forum nu are nicio credibilitate. Guvernul ar trebui să introducă criterii de acceptare clare și stricte: o anumită vechime a ONG-ului, un număr mai mare de membri, o activitate cu care să se dovedească o anumită implicare în viața societății, plus rezultate. Apoi, ar trebui verificați inclusiv cât de cât membrii fondatori – în ce măsură corespund din punct de vedere al etichetei morale, plus istoricul lor profesional”.

„Un ONG poate fi sponsorizat de o grupare teroristă”

Cosmina Cerva crede că o lege privind transparența ONG-urilor este imperativă. În aceste condiții, în prezent, organizațiile neguvernamentale ar putea fi sponsorizate de diverse entități care mai de care mai dubioase, inclusiv de grupări teroriste, subliniază avocatul:

„Atât timp cât nu avem o lege privind transparența încasărilor ONG-urilor, nu putem avea siguranța bunei intenții a acestora, având în vedere că pot lucra pentru un grup de interese care le asigură existența, prin donații. În prezent, ONGurile depun la ANAF doar niște bilanțuri. Fiind non-profit, atât cât încasează, trebuie să și cheltuie. Nimeni nu-i verifică cine le donează, de unde provin banii… Practic, un ONG din România poate fi foarte ușor sponsorizat de o grupare teroristă. Pe statul român îl interesează ca ONG-ul cât primește, atât să cheltuie. În rest, nimic… Acest Colegiu ar putea să facă mai mult rău decât bine, neavând acea lege a transparenței”.

 

Organizațiile neguvernamentale, partenerii premierului

Organizațiile neguvernamentale care vor face parte din Colegiul pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor (CCAF) vor asigura participarea societății civile la elaborarea politicilor publice și la „dezbaterea unor subiecte importante pentru societatea românească”.

Punctual, potrivit HG nr 618/2005, art. 2, printre atribuțiile Colegiului se numără: sesizează și informează primul-ministru în privința dinamicii, evoluției și oportunităților neguvernamentale; propune instrumente de implicare reală a mediului asociativ în proiectarea, definirea și gestionarea politicilor publice; avizează proiecte de acte normative care au implicații asupra activității organizațiilor neguvernamentale; formulează soluții pentru ameliorarea regimului legal fiscal pentru sectorul nonprofit; recomandă direcții de acțiune strategică în domeniile prioritare pentru mediul asociativ. Colegiul se va întruni de cel puțin două ori pe an, la cererea prim-ministrului sau la propunerea membrilor, în condițiile stabilite de regulamentul intern.

Colegiul va fi alcătuit din 40 de membri, numiți prin decizie a premierului, pentru o perioadă de 4 ani. „Din colegiu vor face parte reprezentanți ai mediului asociativ din domenii de competență ce privesc mai multe ministere”, notează Ministerul Muncii, în urma unei solicitări, pentru Evenimentul Zilei.

Criteriile de selecție ale organizațiilor neguvernamentale în Colegiu sunt simpliste și presupun următoarele condiții: ONG-urile să fie înființate de cel puțin 3 ani și „să respecte regulile conflictului de interese”.

 

Ce presupune „lobbyingul”

Conceptul se referă la influențarea legimită a deciziilor politice, prin activități de comunicare, tehnici discursive și abilități strategice. Mai precis, prin lobbying se înțelege activitatea unui grup de interese sau a unei persoane ce încearcă să determine parlamentul sau guvernul să ia anumite decizii care să servească interesele legitime ale respectivei entități.

Te-ar putea interesa și: