În primul rând discutăm despre niște modificări la Codul penal și Codul penal de procedură ce ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă. 

În condițiile în care, cel puțin în ceea ce privește faptul că procurorul din cadrul DNA sau DIICOT în cauze disjunse ar fi avut posibilitatea să continue urmărirea penală încălca în mod flagrant competența de soluționare a cauzelor penale. Iar în decursul timpului, acest lucru a dus la o practică neunitară și extrem de viciată în ceea ce privește soluționarea cauzelor penale, cu încălcarea flagrantă referitoare la competența organului de urmărire penală . 

Faptul cel mai îngrijorător, cu privire la modificările propuse, este că se încurajează în continuare delațiunea sub rezerva reducerii pedepsei. Dar, după cum bine știm sau mai bine spus știu, în tot soiul de cauze penale delațiunea a dus la închiderea altor cauze penale ce îi vizau chiar pe cei care făceau aceste denunțuri pe placul procurorilor .

Se încearcă inocularea unei idei de bonificație ce va fi extrem de interesantă, mai ales pentru cei care au probleme cu legea penală și vor să scape de ele în sensul unor denunțuri, poate multe dintre ele chiar mincinoase, ce ar putea să ducă la înfundarea anumitor persoane, urmărindu-se astfel reintroducerea dosarelor făcute pe bandă rulantă doar pe baza unor declarații .

Cu privire la abuzul în serviciu, dar și cu privire la neglijență în serviciu trebuie să amintim că, în 2016, Alina Bica reușea în fața instanței constituționale să elimine practic sintagma cu încălcarea Legii și astfel cei care ar fi încalcat legea, respectiv prin neaplicarea unei hotărâri de consiliu local spre exemplu sau a unui regulament intern sau altor asemenea acte care aveau putere de lege dar nu erau legii organice în sensul reglementat, nu au mai fost trași la răspundere.

Practic ,riscul pentru orice fel de funcționar public sau funcționar asimilat puterii statului este să fie atras într-un proces penal de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, dacă nu cunoaște poate chiar și un regulament cu putere de lege, dar neuzual în activitatea zilnică și, ca atare, nu îl aplică corespunzător. 

Asta înseamnă că, în orice moment, dacă nu cunoști în integralitate materii întregi de ordine, acte, regulamente, ordonanțe și alte asemenea, dar ai calitatea de funcționar public vei sta cu sabia lui Damocles deasupra capului. Ne aducem aminte că anul 2016 a paralizat practic noțiunea de abuz în serviciu, dar și neglijență în serviciu, ducând la închiderea de mii de dosare penale în acest sens pentru că reglementarea în sine prin interpretarea dată noțiunii de lege se extindea către orice regulament posibil în ființă. 

Estimez că vom asista pe viitor - dacă această prevedere intră în vigoare - la deschiderea de zeci de mii de dosare penale, bazându-ne pe faptul că orice refuz sau orice fel de omisiune va fi transformată într-un dosar penal.

Să reintroduce, într-un mod absolut nepermis, imixtiunea SRI și altor organe care nu fac parte din sistemul judiciar în procesul de supraveghere tehnică, lucru care pare absolut ireal și incredibil. Citind nota de fundamentare a proiectului de lege, acesta intră în contradicție totală cu modificarea pe activitatea SRI, în sensul în care Curtea Constituțională a arătat foarte clar că acesta nu are ce căuta în actul de justiție. 

Reamintesc faptul că subsemnatul, împreună cu fostul președinte al Curții Constituționale, domnul Augustin Zegrean, am reușit în cel puțin două dosare sesizarea CCR cu privire la imposibilitatea folosirii ca și colaborator al poliției a altor persoane în afară de cele din sistemul judiciar. Ori cu privire la reimplementarea unei soluții legislative prin care SRI să pună la dispoziție, în mod nestingherit, pe baza mandatelor de siguranță națională și nu numai, a unor înregistrări din care să genereze probabil zeci de mii de dosare penale. Apare ca fiind o chestiune ce încalcă democrația, legile țării, Constituția, adică principiile de drept cunoscute până acum, dar și transformarea României într-un stat polițienesc . 

Putem fi de acord cu verificarea unor chestiuni ce țin de siguranța națională și alte infracțiuni asimilate întocmai statutului și legii de funcționare a SRI, dar nu cu privire la infracțiuni ce nu am nicio competența de soluționare, interceptare și supraveghere prin cei din serviciile speciale .

Nota redacției: Dl avocat Adrian Cuculis este membru al Baroului București, cu frecvente apariții în spațiul public