Planșeul Pieței Unirii este un pericol pentru toți cetățenii care trec prin acea zonă. El susține toată infrastructura din centrul Bucureștiului, însă riscă să se prăbușească. Demolarea și consolidarea planșeului ar fi cea mai bună variantă, susțin specialiștii.

Specialiștii de la Universitatea Tehnică de Construcții din București u făcut o expertiză a planșeului Pieței Unirii. Aceștia susțin că structura care susține toată infrastructura din centrul Capitalei reprezintă un pericol atât pentru șoferi, cât și pentru pietonii care trec prin acea zonă. Planșeul din beton are o grosime de aproximativ 17 centimetri și este susținut de niște grinzi. Această structură este întinsă pe toată porțiunea cu fântânile de pe bulevardul Unirii și spațiul verde din parc. Râul Dâmbovița trece pe sub plafonul Pieței Unirii.

Porțiunea din planșeu pe sub care trece râul Dâmbovița se află într-o stare de degradare avansată, susțin inginerii. Având în vedere că zona este intens circulată atât de mașini cât și de pietoni, specialiștii susțin că siguranța acestora este pusă în pericol.

Planșeul Pieței Unirii, un pericol pentru cetățeni. Soluții pentru remedierea problemei

În urma expertizei, inginerii de la Universitatea Tehnică de Construcții din București au constat că stâlpii care susțin plafonul Pieței Unirii au multe fisuri, de diferite mărimi. Armăturile sunt corodate și chiar rupte pe alocuri, iar din placa planșeului sunt căzute bucăți mari de beton. Specialiștii nu au făcut doar o expertiză, ci au vorbit și despre cum pot fi remediate problemele. Din punctul de vedere a lui Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, și a inginerul Radu Răcănel, planșeul ar trebui demolat și consolidat.

„Cea de consolidare presupune repararea elementelor degradate, iar cealaltă… înlocuirea totală, dar fiecare soluție vine cu avantaje și cu dezavantaje.

Prima pare, la prima vedere, mai ieftină, dar are un grad mare de variabilitate, pentru că nu ai cum să estimezi din această fază gradul de degradare a structurii. Sunt niște necunoscute transferate mai departe în faza de execuție și trebuie să le legăm și financiar, cumva. Acum se estimează o anumită cantitate de lucrări, dar ulterior se va constata că trebuie o suplimentare consistentă. Ceea ce, din perspectiva achizițiilor publice, nu e ușor.

Aici ar fi un risc. Apoi, e durata de viață. Durata de viață a unei structuri reparate nu e identică cu durata de viață a unei structuri noi, făcută cu tehnologia actuală și cu materiale noi.

Mai acoperitor pentru beneficiar (Primăria Sectorului 4-n.r.) este varianta a doua, da, varianta de refacere totală. Noi, ca experți, am dat soluțiile de principiu. Mai departe, este treaba proiectantului să dezvolte aceste soluții, să facă și calcule economice și, în urma analizei, să rezulte niște scenarii din care beneficiarul să aleagă”, spun inginerii, potrivit Libertatea.

Consolidarea planșeului Pieței Unirii iar trebui să fie pe lista de priorități

Planșeul care susține întreaga infrastructură din Piața Unirii din Capitală a fost construit în jurul anilor ‘30. Inginerii susțin că materialele folosite în cea perioadă nu sunt atât de calitative ca cele de astăzi și, având în vedere starea de degradare a planșeului, începerea lucrărilor de consolidare este importantă. Specialiștii de la Universitatea Tehnică de Construcții din București susțin că umezeala și lipsa ventilației sunt factori care duc la deteriorarea structurii de beton.

„În sensul că, dată fiind vârsta structurii și condițiile de exploatare, sunt degradări uzuale, de diferite grade de severitate. Deci nu sunt lucruri anormale pentru o structură exploatată în niște condiții deosebite față de alte poduri. Nu pot să rămână așa, e clar că trebuie intervenit. Dar gândiți-vă că planșeul a fost executat undeva în jurul anilor ‘30, după Primul Război Mondial.

Calitatea materialelor, care era alta pe vremea aia, fenomenele de alterare a caracteristicilor fizico-mecanice normale cu trecerea timpului, care se petrec la orice fel de material, nu doar beton și armătură, au condus la aceste degradări. Un rol l-a avut și lipsa investițiilor în lucrările de întreținere. Nivelul de solicitare a crescut de-a lungul timpului, firesc, pentru că s-a modificat structura vehiculelor”, a mai spus Ing. Radu Răcănel.