Fostul ministru al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, consideră că în contextul crizei migranților la granița dintre Polonia și Belarus, dar și al recentelor manevre şi desfăşurări de forţe ruseşti în apropierea frontierei cu Ucraina, în Marea Neagră poate izbucni oricând un conflict armat. De asemenea, președintele PMP consideră că o criză militară în apropierea granițelor noastre este iminentă.

Generalul american Ben Hodges, fost comandat al trupelor SUA din Europa în anii 2014-2018 şi comandant al forţelor terestre aliate NATO în anii 2012-2014, a subliniat că „ruşii se opresc doar dacă sunt opriţi″.

„Extinderea conflictului armat din Ucraina nu este inevitabilă, dar Rusia comasează la graniţă din ce în ce mai multe forţe pentru cazul în care Kremlinul ar decide să acţioneze″, a spus Hodges.

Generalul american a completat că este vorba despre clasicele „metode de război ruseşti″. Așa se explică utilizarea ameninţărilor, a dezinformărilor și a migranţilor.

Și gazul rusesc este o „armă″ a Kremlinului, conform spuselor generalului american în rezervă. În opinia acestuia, Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să prezinte Ucraina ca pe un stat eşuat.

Pornind de aici, regimul de la Moscova speră să dezechilibreze lumea occidentală, profitând de faptul că se apropie iarna, iar Germania este condusă de un guvern „provizoriu″.

Insecuritatea este prezentă la granițele României

În acest context, Cristian Diaconescu a acordat un interviu pentru psnews.ro și a comentat situația de la granița Ucrainei, dar și riscul unui conflict în Marea Neagră: „Este adevărat, suntem într-o situație de insecuritate la frontierele noastre.

Dacă putem observa, după încheierea Războiului Rece, cele mai multe crize militare s-au desfășurat în regiunea est-europeană, pe direcția Balcani – Orientul Mijlociu. Acum, cu criza migranților, este o escaladare inutilă, creând o vulnerabilizare a zonei.”

Totodată, liderul PMP a reliefat că evoluțiile de la Marea Neagră au determinat NATO să decidă o reacție imediată în cazul unei crize militare: „Ar fi necesar un semnal puternic transmis și de la București, dar, din păcate, politicienii noștri se ocupă de altceva.″

Este important de amintit și că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat marți atacul lansat de armata rusă asupra unui satelit aflat pe orbită.

Stoltenberg a transmis că distrugerea a generat peste 1.500 de fragmente și a creat „un risc pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS) dar şi pentru staţia chineză″. Înainte a fost reacția venită din SUA. Administrația de la Washington a spus că tirul cu rachetă antisatelit, „periculos şi iresponsabil″.

Rusia a recunoscut marţi că a efectuat un tir de încercare asupra unuia dintre foştii săi sateliţi de pe orbită, confirmând acuzaţiile Washingtonului, dar susţinând că acţiunea nu a provocat niciun risc pentru ISS.