Specialiștii italieni au constatat că vulcanul Etna prezintă o creștere în activitatea stromboliană, și că a avut loc o revărsare modestă de lavă.

Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV), Observatorul Etna din Catania, a înregistrat în cursul nopții de vineri spre sâmbătă o creștere a activității în craterul de sud-est al Etnei, potrivit variantei de limbă italiană a Euronews.

Ce se întâmplă cu vulcanul Etna

Fenomenul este însoțit de o revărsare modestă de lavă din șaua de Sud-Est. Dar, spun specialiștii, deocamdată acest fenomen rămâne limitat în zona craterului.

Simulările posibilei dispersii a cenușii vulcanice indică direcția est-sud-est.

De sâmbătă seara, tremurul vulcanic, care semnalează intensitatea magmei în conductele interne ale Etnei, a înregistrat o creștere marcată, atingând valori de 10.

Alerta de erupție, ridicată cu o treaptă

Cu toate că INGV a ridicat cu o treaptă nivelul de alertă, de la galben la portocaliu, operațiunile de pe aeroportul Catania continuă să se desfășoare normal.

Reamintim că, în luna mai a acestui an, Etna s-a „trezit” din amorțire și a erupt. Vulcanul a început să arunce pietre uriașe, dar și ceva mai mici, nisip și cenușă vulcanică.

Erupția a produs și un fum extrem de dens, înnecăcios, care a făcut ca lumina zilei să fie complet acoperită dintr-o dată.

Un fenomen înspăimântător, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele foarte apropiate vulcanului, pe versantul sudic, de la cotele 700-800 de metri altitudine până chiar la 1.600 metri, având în vedere că o erupție puternică poate afecta totul pe o rază de peste 1.200 km pătrați.

O altă erupție a vulcanului Etna a avut loc în anul 2021.

Vulcanul Etna, cel mai activ din Europa

Vulcanul din insula Sicilia, cu o altitudine de aproximativ 3.300 de metri, este recunoscut ca fiind cel mai activ în Europa. De-a lungul anilor, în jurul craterului s-au alte 400 de formațiuni secundare. Acestea provin din numeroasele expulzii de lavă. Conform specialiștilor, vulcanul Etna poate produce deflagrații pe o rază uriașă.

Cu toate acestea, la baza muntelui locuiesc numeroși cetățeni italieni. De altfel, aceștia cultivă în zona respectivă viță de vie și pomi fructiferi. susțin că cenușa rezultată în urma numeroaselor erupții a contribuit la formarea unui sol fertil.

Vulcanul Etna are o activitate de peste 6000 de ani, iar erupțiile acestuia sunt destul de frecvente. Formațiunea a fost inclusă în anul 2013 în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.

(Traducerea Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)