Aceste afirmații îngrijorătoare îi aparțin lui Tchad Sbragia, adjunctul șefului Pentagonului pentru China, și ele au fost făcute joi în fața unei comisii de specialitate a Congresului.

Acumularea de rachete, de nave de război, de avioane de luptă, de arme spațiale și cibercapabilități s-a accelerat sub președinția lui Xi Jinping.

Este „unul dintre eforturile de modernizare militară cele mai ambițioase din istoria recentă”, a spus Sbragia, citat de Washington Times.

„În majoritatea punctelor fierbinți potențiale din regiunea India-Pacific – Strâmtoarea Taiwanului, Marea Chinei de Sud, Insulele Senkaku sau Peninsula Coreea – Statele Unite s-ar putea găsi într-o criză militară cu China”, a spus oficialul de la Pentagon în cadrul audierii.

El a adăugat că amenințarea reprezentată de armata chineză și de expansiunea economică a Beijingului face necesar un răspuns de tipul Războiului Rece.

Deși situația actuală nu este o copie identică a celei de după Al Doilea Război Mondial, amenințarea Chinei „este egală din punct de vedere al consecințelor și de aceea necesită aceeași concentrare de efort ca cea de atunci”.

Armata chineză numără 2 milioane de oameni. Marina chineză, după decenii în care s-au construit nave în ritm alert, este cea mai mare din lume din punct de vedere al activelor totale, a declarat Sbragia.

„Armata chineză dispune de o gamă din ce în ce mai redutabilă de rachete balistice și de croazieră, de avioane de vânătoare moderne, de sisteme autonome și de o suită de capacități cibernetice și spațiale, menită se blocheze accesul militarilor americani în teatrul de luptă din India-Pacific, dacă situația o cere”, a afirmat oficialul.

Eforturile de a-și proiecta puterea militară sunt legate și de puterea economică crescândă a Chinei, grație unor programe precum „Centura și Drumul”, programul inițiat de Xi, precum și programul de fuziune militaro-civil.

Singura bază militară externă a Chinei, la Djibouti, în Cornul Africii, reprezintă doar începutul unei structuri mondiale de baze, care să contracareze bazele militare americane, spune Sbragia.

„Cu alte cuvinte, nu se pune problema dacă Armata Chinei intenționează noi baze militare străine, ci când și cum intenționează să o facă”, declară oficialul.

Și alți experți au fost chemați în fața comisiei Congresului pentru audiere.

Isaac B. Kardon, profesor la Naval War College, a declarat că marina militară a Beijingului ar putea folosi rețeaua de porturi comerciale chineze ca logistică în proiectarea puterii sale militare.

Companiile chineze dețin sau operează 94 de porturi din toată lumea, a spus Kardon.

Aceste audieri pun capăt precedentelor considerații ale serviciilor de informații americane potrivit cărora ambițiile militare chineze se limitează la recucerirea Taiwanului.