Aviva, care nu a adunat cati clienti si-a propus, face lobby pentru un sistem de redistribuire aleatorie care sa excluda ING si Allianz-Tiriac.

Aviva a lansat ieri o scrisoare deschisa catre mai multe institutii cu putere de decizie pe piata pensiilor prin care propune ca persoanele care nu opteaza pana astazi pentru un fond autorizat pe Pilonul II sa fie redistribuiti dupa un algoritm care ar avantaja-o mai mult decat sistemul propus recent de sindicalisti.

Compania considera ca legislatia ar trebui modificata si administratorii care au deja peste 20% din piata, ING si Allianz-Tiriac, sa nu mai primeasca clienti. Cum sa se faca impartirea? In functie de cotele de piata ale celorlalte 16 fonduri. Argumentul: s-ar intari competitia pentru primele doua locuri.

Aviva, plasata pe locul patru in clasamentul intocmit in functie de datele de la 1 ianuarie a.c., ar fi cel de al doilea mare beneficiar al acestei metode de redistribuire propuse. Cel mai mare beneficiar ar fi Generali, care este pe locul trei in top. Reprezentantii acestui fond critica insa dur propunerea Aviva. „Logic ar fi ca raportul intre rezultatele de pana acum si cele finale sa fie proportionale. Altfel ajungem in situatia rezumata prin butada „Muncesti mult primesti putin, muncesti putin primesti premii”, a declarat directorul general al Generali Fond de Pensii, Ioan Vreme.

Propunerea Aviva nu gaseste sustinatori nici printre fondurile foarte mici. „Daca tot se schimba sistemul, ni se pare mai corect principiul repartizarii egale”, afirma presedintele executiv MKB Romexterra Fond de Pensii, Enache Jiru.  Aceasta a fost propunerea sindicalistilor.

ING: argumentele Aviva sunt false

Argumentele Aviva referitoare la concurenta sunt false, ne-a declarat directorul general al ING Fond de Pensii, Radu Vasilescu. Potrivit calculelor ING, cota de piata a acestui fond ar scadea cu doua - trei puncte procentuale in cazul aplicarii propunerii Aviva. Vasilescu afirma insa: „Suntem curiosi daca au facut (n.r. - cei de la Aviva) o asemenea cerinta si in Polonia, unde sunt numarul unu pe piata. (...) Si acolo este oligopol. Primii trei administratori au 56,4% din piata si, mai important, 64% din active”. Seful ING Fond mai spune ca este incorect ca la finele perioadei de aderare sa se schimbe sistemul de redistribuire.

PENSII OBLIGATORII

Ultima zi pentru alegerea fondului de pensii

Astazi este ultima zi in care angajatii care nu au implinit 35 de ani pana pe 1 ianuarie a.c. pot semna aderarea la unul dintre fondurile autorizate pe Pilonul II. Aproape 3,2 milioane de romani au optat pentru un fond pana la inceputul acestui an, acestia reprezentand 74% din totalul persoanelor eligibile, potrivit Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Cei care nu isi vor semna aderare nici astazi vor fi repartizati aleatoriu la unul dintre fonduri.

ANALIZA „CAPITAL”

Mana ineficienta a statului

Daca autoritatile ar decide alocarea nehotaratilor pe criteriul „echitabilitatii absolute”, adica in mod egal fiecarui fond privat de pensii in parte, ar gresi de doua ori. In primul rand pentru ca intr-o economie de piata autentica, statul nu schimba regulile jocului in timpul jocului. In al doilea rand, pentru ca o astfel de decizie -  care ignora criteriul alocarii in functie de cota de piata - ar face ca jucatorii (fondurile de pensii) cu sute de mii de participanti sa fie eliminati de la tragerea la sorti sau sa primeasca acelasi numar de aderenti ca fondurile cu rezultate foarte modeste in atragerea clientilor.

Intr-o economie de piata in care interventia statului este bine dozata si calculata, cota de piata este rezultatul eforturilor companiilor din acea piata de a atrage si pastra clienti. Altfel spus, cota de piata este indicatorul-cheie ce diferentiaza o companie buna de una slaba. In cazul de fata, daca guvernul imparte nehotaratii in mod egal, ar inseamna ca un fond precum AG2R sa primeasca 25.000 de clienti fata de 725 atrasi prin forte proprii - ceea ce ar inseamna ca statul ii favorizeaza pe cei care au fost mai putin eficienti.

Presiunea sindicatelor a aratat ca, de fapt, interesele statului tin mai putin de evitarea monopolului si mai mult de soarta si profiturile fondurilor mici pe termen scurt. Marii jucatori si-au anuntat deja intentia de a prelua fondurile mici, iar pretul oferit pentru un portofoliu cu zeci de mii de clienti (la cat ar ajunge un fond codas prin interventia grijulie a statului), ar fi de zeci de ori mai mare decat cel dat de baza actuala de clienti. Ca atare, grija statului fata de acesti jucatori mai mici nu-si gaseste justificare economica. In plus, atata timp cat clientii se pot muta de la un fond la altul (care ofera randamente mai mari), ei isi pot purta de grija mai bine decat poate statul. (Raluca Barbuneanu)