In acesta seara va lua sfarsit perioada de alegere a unui fond de pensii privat obligatoriu pentru persoanele sub 35 de ani.

Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, ne-a explicat ca in acest moment legea prevede garantarea contributiilor nominale, minus comisionul de administrare. Practic, daca dai 10 lei la pilonul II in 2008, ti se garanteaza ca peste 30-40 de ani vei primi inapoi tot 10 lei, minus comisionul de administrare.

Dar 10 lei de astazi nu au aceeasi valoare cu 10 lei de peste trei decenii. Chiar la o rata de inflatie modesta, de 2 – 2,5% (media din zona euro), in 30 de ani valoarea reala a unei sume de bani din prezent se injumatateste.

Evenimentul Zilei: Sunteti multumit de cum au decurs lucrurile in aceasta perioada de incheiere a politelor? Liviu Voinea: Nu sunt multumit de forma actuala a legii. Campania este un element relativ secundar in sensul ca oamenii au putut alege intre diferite fonduri, dar nu au putut alege, daca aveau sub 35 de ani, daca sa participe sau nu la acest pilon. Este ca si cum, sigur este exagerata comparatia, ai avea de ales intre a fi impuscat si a fi spanzurat. Este exagerat, dar asta este. In principiu, ai de ales in privinta modalitatii, nu asupra principiului. Am inteles, acest sistem este folosit in multe tari, dar nu in toate. De exemplu, Cehia nu are pilonul II. Este folosit in multe tari si scopul lui principal a fost sa aduca un plus de venit la pensia de stat. Ca acum este de datoria altor institutii, a Consiliului Concurentei, sa verifice modalitatea in care s-a facut recrutarea. Este posibil ca in unele cazuri recrutarea sa fi fost fortata.

La ce va referiti? Angajatii de la firme sa fie luati cu forta si pusi la o anumit fond de pensii. De altfel, nici nu vad alta explicatie pentru numarul de 50-60 de mii de adeziuni duble. Poate omul a vrut sa se duca intr-o parte si a constatat ca deja era pus in alta parte. Pana la urma cred ca vor ramane 6-7, maximum 8 fonduri de pensii in urmatorul an.

Si ce se va intampla cu restul de pana la 18? Se vor desfiinta, iar persoanele vor fi mutate la alte fonduri. Daca in doi ani nu strang 50.000 de semnaturi sunt desfiintate prin lege. Unele s-au infiintat pentru a-si vinde participantii. Experienta din absolut toate tarile arata, ca in timp, numarul fondurilor scade. Deci, inevitabil se intampla asta. De exemplu, in Polonia, in primii trei ani de functionare s-a redus cu mai mult de un sfert.

Credeti ca acest tip de pensii private obligatorii sunt o solutie optima pentru Romania? Este o solutie. Deja este prea tarziu sa schimbam sistemul. Eu poate nu as fi folosit acest sistem, dar putem sa ii aducem imbunatatiri. In actualul cadru fiscal era dificil de imaginat un alt sistem. Pentru ca daca ma intrebati pe mine, omul ar fi trebuit sa aiba posibilitatea sa aleaga. Ca sa aiba posibilitatea sa alega o pensie facultativa, de exemplu, contributia la pensia facultativa ar fi trebuit sa i se deduca din impozit integral.

Cunoasteti vreun caz in care au fost introduse pensiile private, dar procesul s-a incheiat cu un esec? Este cazul din Chile, prima tara emergenta care a introdus asa ceva si in care statul a fost nevoit sa intervina, sa salveze unele din aceste fonduri si sa schimbe legislatia in sensul introducerii unei garantii reale cu rata inflatiei, schimband legea care era veche de 20 ani si care prevedea garantia nominala. Experienta demostreaza si in alte tari ca trebuie sa existe o garantie reala. Exista tari in care functioneaza foarte bine acest sistem de 20 de ani, cum ar fi Elvetia, Suedia sau Australia, si in care sistemul prevede un randament minim anual garantat, care intamplator este peste rata inflatiei. Sunt si tari in care nu functioneaza un sistem de garantare directa. Dar functioneaza un altfel de garantare.    Ce consecinte are acest sistem de pensii? De exemplu, asupra bugetului de stat creaza un mare deficit bugetar. Statul primea pana acum 9,5% contributie, acum isi mai pastreaza doar 7,5% si in cativa ani isi va mai pastra 3,5%, dar se angajaza sa dea aceleasi pensii, ba chiar marite. Ori asta inseamna ca statul trebuie sa acopere de undeva diferenta. Deci, se creeaza deficit. Deocamdata deficitul bugetar creat de pensiile private este undeva la 0,4% din PIB. In anii urmatorii va ajunge si va depasii 1% anual. Deci un deficit foarte mare. 3% este limita de la Maastricht, deci o treime din deficitul asta noi il avem asigurat toata viata de acum inainte din pensiile private.

Mai mult, ca sa acoperi acest deficit trebuie sa te imprumuti. Asta inseamna ca avem „asigurata” o crestere constanta a datoriei publice. Pana la urma datoria  pulica o platim cu totii, si cei pana in 35 de ani, si cei peste 35 de ani.

Alt efect potential este inflatia pentru ca acesti bani, care nu se mai duc la buget, raman in piata. Si ei sunt suplimentari banilor cu care platesc pensiile de stat. Deci practic avem o masa monetara suplimentara. Asta inseamna inflatie. Fondurile de pensii nu fac investitii productive, ci investitii financiare in active. In cel mai bun caz in titluri de stat, se duc in bursa. Exista un risc inflationist si este foarte bine ca BNR a incheiat un acord cu Comisia de Pensii privind supravegherea acestei piete, in intentia de a opri impactul inflationist.

Exista si efecte pozitive ale acestui sistem?Sigur ca poate exista si principalul efect pozitiv – primirea unei pensii la sfarsitul perioadei de contributii. Statul a vrut sa ofere un venit in plus la pensie, zicand ca pensia de stat nu va fi suficienta. Si atunci mi se pare normal ca nivelul acelei pensii sa fie garantat, minimal. Garanteaza, macar, ca vei primi o anumita pensie care nu este mai mica decat contributia pe care ai dat-o in termeni reali. Daca scopul principal a fost garantarea unui supliment de venit la pensie, garanteaza acest supliment. Mi se pare realmente de bun-simt. In plus, se face o greseala voita intre investitie si economisire. Aceasta nu este o investitie si o forma de economisire, fortata, dar tot economisire se cheama. Daca vreau sa investesc ma duc la pilonul III, sau pun bani la bursa, sau ii joc la cazino, sau imi cumpar o casa. De aceea scopul principal nu este maximizarea profitului, ci garantia unei venit suplimentar la pensie.

Este un castig real pentru un salariat acest tip de pensie? El va primii la pensie niste bani in plus.

Ati facut vreun calcul in ceea ce priveste suma de bani stransa pana la pensie de un tanar cu salariu mediu?Presupunand ca ai un salariu de 500 de euro, (salariu minim in UE peste cativa ani), la o contributie de 6%, cat va fi peste cativa ani, asta inseamna 30 de euro lunar. 30 de euro lunar pe o perioada de 40 de ani, pentru ca cineva care intra pe piata muncii imediat ce iese din facultate are 43 de ani de contributii, ajungem la 15.000 de euro contributie nominala. La inflatia de 2 si ceva la suta din zona euro, asta inseamna in termeni reali, 30.000 de euro. Este foarte bine sa primesc 30 de mii de euro la pensie in plus fata de pensia la stat. Iar asa cum este legea acum suma se mosteneste in cazul in care beneficiarul decedeaza.

Credeti ca fondurile de pensii si-au informat corect si complet clientii cu privire la implicatiile incheierii unei polite? In masura legii existente s-a facut. Ei fac niste calcule de randamente, legea nu ii obliga sa garanteze decat valoarea nominala a contributiei. Foarte mult de explicat nu stiu daca este, pentru ca este o obligatie sa alegi un fond, conform legii. Alegerea era doar intre fonduri. Campania a fost exclusiv pozitiva, nu s-a prezentat niciun fel de risc si nu am vazut pe niciun post de televiziune o prezentare echilibrata a problemei.

La ce sa se astepte cetateanul dupa 17 ianuarie? Sa se astepte ca au de contribuit intre 30 si 43 de ani si au de primit bani incepand cu peste 30 de ani. Efectele directe pentru ei nu se vad, iar randamentele pe care le vor primi an de an, in lipsa unei garantari, sunt iluzorii, pentru ca la anul pot avea o cadere puternica. 

De ce elemente trebuia sa tina cont un cetatean in alegerea fondului de pensii private?Dupa parerea mea in afara de nume, de brand, nu cred ca exista nicio diferenta intre fonduri pentru ca toate functioneza dupa aceeasi lege si legea nu obliga pe nimeni decat sa asigure valoarea nominala. Si la oricine se ducea era tot in situatia de a se duce pe baza unor promisiuni, nu garantii reale.

Pentru cei care au peste 35 de ani, au facut bine ca au optat pentru un astfel de fond de pensii?Optau sau nu optau, statul nu le oferea o pensie mai mare de stat. Intr-un fel este un comportament rational sa opteze, deoarece cu aceiasi bani cu care ei contribuie isi obtin doua pensii, nu una. Problema este ca cea de-a doua pensie nu are garantia sumei finale.

Se pot muta la un alt fond de pensii? Da, se poate, fara comisioane, dupa primii doi ani. In primii doi ani esti penalizat pentru asta. Exista o taxa maximala de cinci la suta din contributia de pana atunci.

Ce sa faca cetatenii mai departe? Sa astepte pensia, sa se mai intereseze?Oamenii sa faca presiuni pentru garantarea cu inflatia, pentru ca altfel... Am cativa prieteni pe care i-am intrebat ce astepata de la pilonul II si mi-au spus ca nimic, ca ii considera bani deja pierduti. Problema va fi insa ca pe o piata dominata doar de cateva fonduri de pensii, si daca legislatia va  ramane cea din prezent, practic toate fondurile vor fi obligate sa aiba aceiasi politica de investitii, si implicit acelasi randament. Daca nu sunt obligat sa performez, ci sa nu fiu mai prost decat media pietei, voi avea grija sa ma inteleg cu ceilalti de pe piata in privinta pachetului investitional.

Cum vor circula acesti bani si unde credeti ca ii vor plasa administratorii de fonduri de pensii?Au niste obligatii prin lege: in titluri de stat, anumite procente in actiuni, obligatiuni. Un exemplu, daca in decembrie anul trecut un administrator isi facea calcule privind randamentul estimat la bursa, nu cred ca a prevazut vreunul caderea cu 15 la suta la bursa.