În timp ce majoritatea românilor se plâng de pensii prea mici, există și persoane în România care încasează lunar sume incredibil de mari. Mai mult decât atât, comparativ cu luna trecută, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310 (în plus cu 29 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.309 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Cea mai mare pensie din România. Cât încasează lunar acest român

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iulie un număr de 728 persoane.

Pensia medie era de 5.814 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.050 de lei (2.477 de lei de la bugetul de stat).

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.362 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.506 de lei, din care 7.511 lei suportaţi din bugetul de stat.

Potrivit Agerpres, pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 548 de persoane, media fiind de 8.501 de lei, din care 2.806 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.647 de pensionari, pensia medie fiind de 5.144 de lei, din care 2.464 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensia medie pentru limită de vârstă, în luna mai

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost, în luna mai, de 2.245 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, se arată într-o analiză a Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Suma este cu aproximativ 13% mai mare, comparativ cu luna mai a anului trecut.

Acest lucru se datorează majorării din luna ianuarie a acestui an, adoptată de guvern. Pe de altă parte, pensia reală – indicatorul ce reflectă puterea de cumpărare – s-a consolidat pozitiv (+2,13%), în contextul unui avans al prețurilor la consumator de 10,64%, după cum arată datele statistice.

Situația vizează un număr de 3,65 milioane de beneficiari de pensii de stat care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului și reprezintă 79% dintre cei care primesc pensii.

Pensiile obișnuite, de 11,3 ori mai mici decât pensiile magistraților

Aşadar, valoarea medie a pensiei speciale încasate de magistrații români este, după impozitare, 17.840 de lei, în timp ce valoarea medie a pensiei din sistemul public este de doar 1.580 de lei. Astfel, pensiile obișnuite sunt de 11,3 ori mai mici decât pensiile magistraților.

În teritoriu, cele mai mari pensii au fost plătite în județul Hunedoara, unde media a fost de 2.668 lei, urmat, pe locul doi, de municipiul București (2.543 lei, cu o diferență notabilă între sectorul 5, 2.178 lei, și sectorul 1, 2.980 lei), județele Brașov (2.349 lei) și Gorj (2.348 lei). Pe ultimele locuri figurează, în mai 2023, Vrancea (1.600 lei), Giurgiu (1.602 lei) și Vaslui (1.631 lei). 

Din datele CNPP, rezultă că sumele plătite de stat tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale au fost de 110,6 miliarde lei sau circa 7% din PIB-ul estimat curent pe 2023 (1.591 miliarde lei). Procentul se situează mult sub cota de 9,4% impusă prin PNRR, diferența fiind constituită de alte tipuri de venituri asimilate pensiilor.