Invitatii EVZ
Pe lîngă Poliție, Procuratură, STS și INML, Cazul Caracal a reușit să compromită și DIICOT
Vineri, 6 septembrie 2019, procurorul șef al DIICOT a ținut o conferință de presă în cazul Caracal. Strict vorbind, n-a fost o conferință de presă, ci un moment în care, imitîndu-l pe Klaus Iohannis, Felix Bănilă a dat citire unui text, postat deja pe site-ul DIICOT.
Deși poreclită conferință de presă, sindrofia n-a fost așa ceva. Felix Bănilă a răspuns doar la cîteva întrebări ale jurnaliștilor; după care a șters-o. Intervenția lui Felix Bănilă a venit după cea a lui Klaus Iohannis, ținută pe 3 septembrie 2019, după amiaza. În cazul Caracal nu s-a întîmplat nimic deosebit care să justifice intervențiile.
Venită după cea de la Cotroceni, intervenția lui Felix Bănilă pare fi parte a unei învoieli cu Cotroceniul. Cazul Caracal a interesat 90% dintre români nu atît prin nota aparte a tragediei celor două fete – răpite, violate, ucise și apoi arse, așa cum se conturează Rechizitoriul îndreptat împotriva lui Gheorghe Dincă -, cît mai ales prin ciudățeniile de pe parcursul anchetei desfășurate de DIICOT, structura centrală, sub conducerea lui Felix Bănilă, procurorul șef al DIICOT. Timp de o lună și ceva, românii au asistat la spectacolul publicitar oferit de anchetatorii veniți cu alai la casa lui Gheorghe Dincă. Televiziunile de știri, care și-au făcut practic studiouri în fața porții au transmis în direct, dimineața și seara, intrarea și respectiv ieșirea pe poartă a anchetatorilor. Ce făceau ditamai trimișii DIICOT după ce intrau pe poartă rămîne un mare mister. Din punct de vedere juridic. Din punct de vedere al unei firme de construcții anchetatorii se pot mîndri cu un bilanț notabil.
Cităm din presă:
Ne puteți urmări și pe Google News
– Şapte camioane cu obiecte, care ar putea constitui probe în dosar, au fost scoase în tot acest timp din casa lui Dincă;
– Peste 60 de anchetatori din București, cu un dispozitiv special, au scanat cei aproximativ 3.000 de metri pătrați din curtea și grădina lui Dincă și au săpat aproape 40 de gropi acolo unde scannerul a indicat că ar putea fi probleme. Au fost scoase astfel la suprafață obiecte de tot felul îngropate, dar și oase care sunt cel mai probabil de origine animală. Cu excepția resturilor osoase descoperite în incineratorul artificial din curtea suspectului, despre care s-a stabilit că ar fi ale Alexandrei Măceșanu, despre celelalte nu se poate spune nimic cu certitudine. Pentru ce tot acest efort supraomenesc?
Pentru a dovedi că Gheorghe Dincă e un asasin singuratic. Așa cum am mai scris, principala preocupare a anchetatorilor a fost de a nu trece dincolo de gardul casei lui Gheorghe Dincă. De aici incredibila concentrare pe cercetarea amănunțită a terenului dintre garduri. Curtea și casa lui Gheorghe Dincă ar putea pretinde un loc în Cartea recordurilor prin numărul de anchetatori pe metru pătrat de investigare. La peste o lună și ceva de la preluarea anchetei de către DIICOT central despre tragedia de la Caracal știm sigur doar un lucru: Două fete au plecat de acasă – una în 14 aprilie 2019 și alta în 24 iulie 2019 – și nu s-au mai întors. Nu știm nici măcar dacă sînt moarte sau sînt în viață. Spectacolul publicitar susținut de cei 60 de anchetatori de la DIICOT central a adîncit neîncrederea românilor în varianta susținută de oficialități.
Din nefericire, pe lîngă Poliție, Procuratură, STS și INML Cazul Caracal a reușit să compromită și imaginea DIICOT. Pe de o parte prin notele de ridicol ale activității de firmă de construcții și din cînd în cînd de firmă de salubritate. Pe de alta, prin impresia creată în opinia publică de la noi că ancheta nu vizează descoperirea, ci ascunderea adevărului. Una dintre cauzele acestei impresii o constituie comunicarea publică dezastruoasă din partea DIICOT pe parcursul anchetei. Deși Cazul a fost dezbătut seară de seară la televiziunile de știri, deși nici o instituție de presă nu și-a permis să-l ocolească, totuși DIICOT a comunicat foarte puțin pe toată perioada anchetei și atunci reușind să sporească numărul de enigme, în loc să-l micșoreze.
De când a preluat ancheta, sîmbătă, 27 iulie 2019, și pînă astăzi DIICOT a avut următoarele forme de comunicare: –19 comunicate de presă postate pe siteul instituției; – Două conferințe de presă susținute de procurorul șef adjunct al DIICOT, Georgiana Hosu, duminică, 28 iulie 2019, prima la ora 11.00 și a doua, seara, la ora 21.30; – O conferință de presă ținută de Mihaela Porime, purtător de cuvînt DIICOT, vineri, 2 august 2019; – Două conferințe de presă susținute de Felix Bănilă, procuror șef al DIICOT, una, miercuri, 31 iulie 2019 de la ora 14.00, a doua marți, 27 august 2019, ora 10.00. A doua n-a fost propriu-zis o conferință de presă, ci doar cîteva răspunsuri la întrebările presei puse lui Felix Bănilă în timp ce intra undeva. O privire aruncată asupra acestui bilanț de comunicare publică dezvăluie un adevăr neliniștitor: Nici una dintre intervențiile publice ale DIICOT n-a vizat răspunsurile la întrebările pe care și le-a pus și și le pune opinia publică. De la sine înțeles în aceste condiții ca momentul Conferinței de presă de vineri, 6 septembrie să fi fost așteptat cu nerăbdare de opinia publică. Multe sînt întrebările care s-au strîns de la intervenția lui Felix Bănilă din 31 iulie 2019.
Ne vom rezuma la amintirea cîtorva: 1. Cum se justifică uriașul efort al DIICOT, instituție avînd drept misiune lupta împotriva crimei organizate și a terorismului, de a ancheta două omoruri? Pînă la urmă, potrivit variantei oficiale, e vorba de două omoruri, amîndouă recunoscute de către Gheorghe Dincă. Pe ce temei a preluat anchetarea celor două omoruri ditamai DIICOT? 2. De ce a fost nevoie de atîta timp de anchetă și de atîta desfășurare de forțe dacă ancheta a fost axată de la început pe teza asasinului singuratic? 3. Pe tot parcursul anchetei, presa a publicat ca fiind primite de la surse din cadrul anchetei tot felul de enormități. De ce n-a luat poziție DIICOT față de aceste scurgeri, prezentate – repet – ca fiind date de persoane din cadrul anchetei? 4. La ce a servit întreaga muncă de construcții din curtea și din casa lui Gheorghe Dincă? De ce era nevoie de săparea atîtor gropi cînd acuzația adusă lui Gheorghe Dincă e cea de omor deosebit de grav în cazul Alexandrei și al Luizei?
S-a presupus c-au mai fost și alte victime? Pe ce bază? Declarația de presă a lui Felix Bănilă n-a răspuns la nici una dintre întrebările care au preocupat și preocupă opinia publică. Față de Comunicatele de pînă acum, conferința de presă n-a adus nimic nou față de axioma asasinului singuratic. Felix Bănilă s-a referit la ”un ordin european de anchetă către autoritățile judiciare din Italia” și la ” dispunerea unei comisii rogatorii către autoritățile judiciare din SUA la data de 25 iulie 2019”. Dincolo de ciudățenia că s-a dispus o comisie rogatorie la 25 iulie 2019, altfel spus, cu o zi înainte de 26 iulie 2019, ziua intrării în casa lui Gheorghe Dincă, amănuntele țin tot de teza asasinului singuratic. Sub semnul acestei teze stau și precizările privind extinderea urmării penale și pentru trei infracțiuni de viol. E vorba de persoane feminine care, luînd seamă la Scandalul național produs, s-au grăbit să meargă la televiziunile de știri pentru a se declara cîndva violate de Gheorghe Dincă. Lesne de presupus că ne aflăm în fața unor încercări de a profita de imaginea de monstru a lui Gheorghe Dincă pentru a se scoate nițică publicitate și de ce nu? chiar parale.
De ce le-a evidențiat Felix Bănilă? Pentru că domnia sa e parte la procesul de rescriere a personajului Dincă în funcție de nedumeririle opiniei publice. Una dintre aceste nedumeriri a vizat temeiul psihologic al unui gest atît de riscant cum a fost răpirea unei minore în plină zi, în plin oraș. Prin luarea în serios a pretins violatelor, dacă nu cumva a îndemnatelor să se declare violate, DIICOT încearcă să dea o explicație gestului. La aproape 70 de ani, Gheorghe Dincă e o bombă pe două picioare în materie de hormoni stînd să explodeze. Pornirile sexuale sînt atît de puternice încît e în stare și de gesturi criminale riscante, cum ar fi răpirea unor minore pentru a-și satisface poftele de satîr. Conferința de presă a lui Felix Bănilă nu numai că n-a micșorat convingerea românilor că ancheta se bazează pe bazaconii, dar mai mult a adîncit-o. Întreaga anchetă DIICOT a stat sub semnul Să ne facem că anchetăm. Vineri, 6 septembrie 2019 prin Felix Bănilă, DIICOT a stat sub semnul Să ne facem că zicem ceva.
Recomandările noastre
