Mai întâi, războiul hibrid a determinat utilizarea omuleților verzi – trupe speciale GRU, ale armatei ruse regulate, dar fără însemne și fără asumarea lor de către Moscova, în Crimeea ucraineană, luptă care a dus în final la anexarea peninsulei de către Federația Rusă, cu modificarea prin forță a granițelor în Europa, cu încălcarea acordurilor de la Helsinki dar și al actului fondator al CSI, Comunitatea Statelor Independente, structura integratoare propusă de Rusia în spațiul post-sovietic.

Am avut de a face cu o Rusia declarat revizionistă și revanșardă, care desconsidera pe deplin dreptul internațional și acordurile internaționale, propriile angajamente și propria semnătură, pe baza unei narațiuni care spunea că a fost slabă când i s-ar fi impus noile reguli de după Războiul Rece, reguli pe care nu le mai recunoaște astăzi.

Astfel, la 25 februarie 2014, sute de pretinși militanți pro-ruși s-au adunat în fața Parlamentului republicii autonome Crimeea din Simferopol pentru a cere organizarea unui pseudo-referendum, respingând puterea de la Kiev. Pe 27 februarie 2014, grupuri de persoane înarmate, trupe ruse, voluntari, mercenari și aventurieri de aiurea, au ocupat sediul Parlamentului și Guvernului din Crimeea și au arborat steagul rus.

Criza din Crimeea din 2014 s-a declanșat după fuga din Kiev a președintelui Viktor Ianukovici, ca urmare a protestelor antiguvernamentale începute în 2013. În bătaia puștii, noii ocupanți ruși au determinat Parlamentul din Crimeea să demită Guvernul local și să organizeze un pretins referendum pe 25 mai. În noaptea de 27 spre 28 februarie, aeroporturile din Crimeea au fost ocupate de trupele ruse de operațiuni speciale, fără însemne, celebrii omuleți verzi, neasumați la acel moment de către Moscova. Printre clădirile ocupate se afla și aeroportul Belbek din Simferopol.

Militarii ucraineni și grănicerii din Balaklava au fost dezarmați de către persoane înarmate, soldați ruși fără însemne. Dar chiar și organizat ilegal și în bătaia puștilor automate ale ocupanților, care mânau populația la vot pentru ruperea Crimeii de Ucraina și alipirea de Rusia, pretinsul referendum ilegal nu a avut rezultatul scontat.

Pe site-ul rus al comitetului alegătorilor a dăinuit, mai bine de 19 ore, situația prezenței nerelevante la vot dar și rezultatele votului care menținea Crimeea în cadrul Ucrainei. Abia ulterior rezultatele au fost șterse și publicate falsurile propagandei ruse, cu 95% din voturi pro-Rusia și prezența suficientă la vot. Pe 18 martie 2014, președintele Rusiei Vladimir Putin a inițiat procedura de anexare a Crimeei la Rusia, sub forma a două unități administrative, Crimeea ca republică autonomă și Orașul Sevastopol, sediul bazei ruse din Marea Neagră.

Anul acesta, în mod ostentativ, la împlinirea a 4 ani de la anexarea Crimeii, sunt organizate alegeri pentru al patrulea mandat de președinte al lui Putin. În paralel cu anexarea Crimeii, a fost declanșată agresiunea militară rusă în Estul Ucrainei, cu scopul de a rupe o parte cât mai relevantă din teritoriul Ucrainei, eventual virtualul teritoriu al Novorosiei Ecaterinei cea Mare, care s-ar fi întins până la frontiera cu Republica Moldova și România, la gurile Dunării.

Numai părți ale regiunilor ucrainene Donetsk și Luhansk au putut fi ocupate, și aceasta după intervenție trupelor regulate ruse la Debaltseve, altfel pretinsele republici populare ar fi dispărut cum au fost formate, peste noapte. Ucraina a luptat cu o armată decimată și un stat major și direcție a serviciilor de informații penetrate și controlate de ruși, acolo unde șefii de arme se mutau peste noapte cu arme și bagaje la agresorul rus.

A fost cazul șefului flotei Mării Negre a Ucrainei devenit șef al flotei Mării Negre din Crimeea a Rusiei. Și alți oficiali militari și din intelligence au fost arestați pentru trădare și difuzare de informații în favoarea unui stat străin, Federația Rusă, imediat după preluarea puterii de către reprezentanții Maidanului. O aniversare tristă, care a marcat explicit modificarea prin forță a frontierelor în Europa.