Patrick Dulgheru, încătuşat în Irlanda, doctor în Belgia

Patrick Dulgheru, încătuşat în Irlanda, doctor în Belgia

"MÂNDRU CĂ SUNT ROM". Petrică, un băiat simplu din Teleorman, a ajuns doctor în chimie în Belgia. Schimbarea i-a adus şi un alt nume, pe înţelesul celor cu care interacţionează: Patrick.

Petrică Dulgheru s-a născut în comuna Blejeşti din judeţul Teleorman şi a ajuns astăzi, la 27 de ani, să lucreze pentru o companie belgiană, după ce şi-a luat doctoratul în chimie. Drumul n-a fost deloc simplu şi, fără ajutorul părinţilor - spune Petrică -, nu ar fi ajuns nicăieri. Ca mulţi alţi romi, s-a simţit discriminat atât în România, cât şi peste hotare. Totuşi, Petrică Dulgheru nu a renunţat niciodată la ambiţiile sale profesionale.

În clasa a IX-a, la Grupul Şcolar Tehnic Videle, şi-a descoperit pasiunea pentru chimie datorită profesoarei Rodica Rababoc- Ionescu. "De aici au decurs olimpiadele judeţene, facultatea de chimie, doctoratul. Pe tot parcursul studiilor mele, familia mi-a oferit puterea de a trece peste obstacolele de orice fel", povesteşte tânărul. Totuşi, lucrurile nu au fost aşa de simple cum par.

Mentorul care l-a împins spre succes

Ne puteți urmări și pe Google News

După examenul de licenţă susţinut în vara anului 2006 la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, s-a angajat la Microelectronica SA, o companie cu tradiţie în industria electronică românească. Aici l-a cunoscut pe Liviu Jalbă, cel care avea să-i devină mentor.

La câteva luni de la angajare a fost trimis într-o delegaţie la Bruxelles. "După bucuria iniţială de a fi prezent la o întâlnire la un asemenea nivel, mi-am dat seama cât de slab pregătit eram. În pauza de cafea, în urma unei discuţii cu un omolog din Finlanda, am decis că îmi voi continua studiile în chimie", povesteşte Petrică.

Astfel, întors acasă, a contactat câteva grupuri de cercetare din Marea Britanie şi din Irlanda şi la scurt timp a primit patru oferte de doctorat. A ales Irlanda, unde anul acesta termină doctoratul la University College Dublin. "Am studiat catalizori heterogeni, mai precis metode catalitice de înlăturare a poluanţilor emişi de motoarele cu combustie internă. M-am concentrat pe eliminarea oxizilor de azot (care provoacă probleme de sănătate şi dăunează mediului) şi pe filtrarea materiei carbonacee (fumul emis de motoarele diesel)", explică tânărul.

În prezent, Petrică Dulgheru este managerul unui departament de cercetare şi dezvoltare de catalizatori auto din cadrul unei companii belgiene care produce sisteme de eşapament. În paralel, românul face parte din echipa de cercetare a profesorului Norbert Kruse (un cercetător de renume mondial) în cadrul Universităţii Libere din Bruxelles.

Cum a devenit Petrică Patrick

Tânărul povesteşte că, de când se află în afara României, a trebuit să se gândească serios la schimbarea prenumelui pentru că, de câte ori coresponda pe email cu cineva, oamenii se aşteptau ca el să fie femeie, înţelegând greşit numele de Petrică. Aşa a ajuns la forma Patrick.

Chiar dacă şi-a ajustat numele, Petrică spune că a continuat să fie discriminat. "Mi s-a întâmplat să fiu discriminat chiar şi în Irlanda, în timp ce mă plimbam pe stradă, unde am fost oprit de poliţie pentru că nişte coetnici erau suspecţi într-un caz de furt de poşete. Am fost încătuşat imediat ce au văzut că am paşaport românesc". Şi în România s-a aflat de multe ori în contexte discriminatorii. În facultate nu a putut să intre întrun club bucureştean, la ziua unei colege, pe motiv că "oamenii ca el nu sunt lăsaţi în club".

Totuşi, în ciuda nedreptăţilor de care s-a lovit, Petrică respinge orice generalizări privind tipologia celor care discriminează. "E adevărat, românii discriminează, dar la fel şi italienii, şi irlandezii şi belgienii. Eu cred că un anumit tip de persoane discriminează (indiferent de naţionalitate)".

Mai mult, Petrică Dulgheru crede că atitudinile discriminatorii ţin mai ales de educaţia fiecăruia. "Nu sunt sociolog şi mi-ar fi destul de greu să fac un portret-robot al tipului acestuia de persoană, dar cu siguranţă este, de cele mai multe ori, slab educat şi are impresia că un individ care aparţine unei anumite categorii se va comporta întotdeauna conform ca rac teris ticilor grupului: un negru/rom va fura/înşela etc., politicianul este corupt etc."

DESPRE DISCRIMINARE:

"Campaniile de imagine nu sunt suficiente"

Petrică Dulgheru crede că statul poate rezolva doar parţial problemele de discriminare. "Atâta timp cât nici măcar legislaţia antifumat nu este pusă în vigoare, am mari dubii că discriminarea romilor poate fi rezolvată de către legislator".

În viziunea lui, campaniile de imagine nu sunt suficiente. "Imaginea nu ţine de foame. Statul are datoria să creeze cadrul legal pentru integrarea pe mai multe niveluri ale acestor persoane. Şi aici mă refer la educaţie, care este direct legată de existenţa şi crearea locurilor de muncă. Deşi învăţământul este gratis şi obligatoriu, transportul, hainele, şi rechizitele necesită o sumă considerabilă de bani", punctează tânărul.

De astfel de probleme s-a lovit şi familia sa, care a avut mijloace financiare modeste. "Perioada de tranziţie 1990- 2000 l-a prins pe tatăl meu cu cinci copii în şcoală. Sunt convins că nu i-a fost uşor. Deşi eu sunt al treilea copil, am fost primul care a dat la facultate, nu pentru că eu eram mai inteligent, ci pentru că fratele meu mai mare s-a angajat şi m-a susţinut financiar în primii ani de facultate".

Sărăcia este şi motivul pentru care mulţi romi pleacă din ţară. "Copiii aleg, de cele mai multe ori, să plece în Italia sau Spania doar pentru că speră că vor putea să ajute familia. Din păcate, soluţia este dezastruoasă pe termen lung", susţine Petrică Dulgheru.

În cazul plecării lui din ţară, părinţii s-au opus la început. "Erau de părere că odată cu intrarea României în UE, în 2007 - eu am plecat în ianuarie 2007 - lucrurile se vor schimba instantaneu. Eu nu eram atât de optimist. Cu timpul, şi-au dat seama că am luat o decizie bună". EVZ prezintă în fiecare zi, până pe 8 aprilie, Ziua Mondială a Romilor, poveştile unor reprezentanţi ai etniei care nu s-au lăsat descurajaţi, au muncit dublu şi au demonstrat că se poate construi un drum care să lege sărăcia din şatră cu unele dintre cele mai nobile profesii.

  • Soarta oficială a romilor, sâmbure de scandal
  • Ieri se ruga să fie româncă, azi e mândră că e romă
  • "Un rom care a trăit în Franţa nu se compară cu unul român"

COMENTARIILE VOR FI MODERATE!