Cardinalul Gianfranco Ravasi şi directorul Institutului Cultural Român au vorbit despre credinţă, fără să impună un punct de vedere, ci doar pentru a-i face pe oameni să îşi pună întrebări.

Precum cartea lansată marţi seară de către cardinalul Gianfranco Ravasi, "Întrebări privitoare la credinţă", discuţia din cadrul conferinţelor de la Ateneul Român nu a oferit răspunsurile pe care le caută credincioşii şi necredincioşii şi nici nu a impus o anumită dogmă bisericească.

Horia Roman Patapievici şi invitatul său, cardinalul Gianfranco Ravasi, au încercat să împingă discuţia spre trei subiecte principale: tradiţia, libertatea şi comunitatea.

Indiferenţa, mai nocivă decât ateismul

De la importanţa internetului până la pilde emoţionante despre câştigarea bătăliei esenţei asupra superficialităţii, cei doi au încercat să îi facă pe cei prezenţi să îşi pună întrebările pe care le consideră vitale nu numai pentru creştinism, ci pentru evoluţia societăţii. "Sper ca aceia care ne ascultă astăzi să se transforme dintr-o audienţă într-o comunitate", a spus Horia Roman Patapievici în cuvântul său de început.

Dezbaterea nu a fost îndreptată spre credincioşi sau necredincioşi, de aici şi împărţirea pe care cei doi au încercat să o facă încă de la început între creştini pasionaţi, credincioşi indiferenţi, atei înflăcăraţi de problemele religiei şi oameni care nu îşi mai pun întrebări, care trăiesc într-o lume a consumului şi nu mai înţeleg spiritualitatea.

Astfel, cardinalul, citându-l pe Eugen Ionesco şi amintind originile lui, a încercat să demonstreze că lipsa de interes este ceea ce strică societatea noastră. "Ionesco spunea: «când sună telefonul din casă răspund de fie care dată sperând că Dumnezeu sau un înger al lui mă sună pentru a mă chema»". Cardinalul a subliniat că românul era una dintre personalităţile recunoscute drept atee.

Sala Ateneului a fost plină de români care au ascultat discuţia care a durat o oră şi jumătate. Publicul a fost deseori dat ca exemplu de cardinalul care a ţinut să sublinieze cât de important este dialogul şi că oamenii prezenţi să îşi dea seama că întrebările pentru care nu există un răspuns clar trebuie totuşi puse. "Adevărata problemă este să reuşim să vorbim şi acestei lumi care nu se mai interoghează, care nu mai caută, care nu mai are limpezimea cunoşterii", a spus el.

Dorinţele noastre, reduse la un card de credit

Plecând tot de la această lipsă a substanţei, mai ales în rândul tinerilor, moderatorul discuţiei, Horia Roman Patapievici a avansat o ipoteză. Dacă Dumnezeu nu mai este cool? A pornit de la o posibilă apariţie a lui Iisus Hristos într-o piaţă. Televiziunile vin să îl filmeze, este invitat la talk-show-uri, dar "în timp ce vorbeşte, ratingul va scădea. Oamenii nu îl mai găsesc cool. Omul de mall are iPhone, iPad şi toată producţia de gadget-uri care par să ne fi umplut sufletele, astfel încât dorinţele noastre sunt stimulate de ceva care este în faţă sau în jos, sau, în orice caz, unde se poate cumpăra cu bani".

În concepţia cardinalului Ravasi, omul indiferent din lumea modernă este cel care nu îşi mai priveşte semenii în ochi. "Un băiat care stă în faţa ecranului calculatorului vorbind cu o altă persoană, la sfârşit cunoaşte persoana, dar o cunoaşte din spatele unui ecran", spune Ravasi, adăugând că această cunoaştere nu este suficientă şi că în momentul în care doi îndrăgostiţi nu mai au ce să îşi spună se privesc, aflând astfel mai mult unul despre altul decât ar putea afla prin vorbe. "Asta pierd tinerii de astăzi", consideră el.

Şi nu pierd numai abilitatea de a-i cunoaşte pe cei din jur, ci şi de a-şi accepta valorile. "Dacă îmi permiteţi un limbaj colocvial... Parcă am înnebunit. Detestăm valorile care ne-au făcut, altfel spus, vrem să murim", a concluzionat directorul ICR, încercând o paralelă între credinţă şi civilizaţie. "Tablourile din expoziţii vor deveni, pentru cei care nu vor mai avea codul Bibliei, la fel de neinteligibile cum sunt picturile rupestre".

Un tweet pe zi

Teoria susţinută de cardinal nu a fost o lecţie împotriva internetului, căci Gianfranco Ravasi este de curând un utilizator al Twitter-ului. În fiecare zi postează o frază din Biblie.

Glumind pe seama dificultăţii transmiterii unui mesaj în 140 de caractere, părintele a mai spus şi că aceia care îl urmăresc, care îi scriu prin acest canal, sunt o dovadă că "nevoia de comunitate nu a dispărut, pentru că omul este dotat cu raţiune".

CARTE

Întrebări privitoare la credinţă

Cardinalul Gianfranco Ravasi este prezent în România pentru a lansa prima lui carte tradusă în limba română, "Întrebări privitoare la credinţă. 150 de răspunsuri la întrebările celor care cred şi ale celor care nu cred".

Înainte de conferinţa în care a fost invitatul lui Horia Roman Patapievici pe scena Ateneului, Ravasi a lansat oficial volumul apărut la Humanitas. Gabriel Liiceanu a prezentat volumul în prezenţa ministrului Kelemen Hunor, spunând că acesta "creează o educaţie a întrebării, o igienă a vieţii".

Titlul de cardinal i-a fost acordat lui Ravasi în 2010. Prelatul este un susţinător al dialogului dintre credincioşi şi necredincioşi, dialog pe care a încercat să îl promoveze prin mai multe conferinţe în cadrul programului "Il Cortile dei Gentili".