EVZ Special
Pașa Küçük și oamenii lui necinstesc femeile ușoare ale Bucureștiului crezându-le mari boieroaice
Sultanul Selim al III-lea hotărăște, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea, să termine o dată pentru totdeauna cu Pazvante Chiorul, fost demnitar otoman pe numele lui real Osman Pazvantoğlu, care-și făcuse propriul stat cu capitala la Vidin, de unde nu se mai oprea din jefuit la sud și la nord de Dunăre.
Aici, ca să le mai alunge supărarea, Domnul organizează în cinstea lor zaiafet după zaiafet.
Băutura, bucatele alese și lăutarii nu le mai sunt de ajuns în scurt timp înaltelor fețe musulmane, așa că pașa îi cere lui Vodă să le aducă, ca să-i înveselească, pe doamna și domnițele domnițele sale, împreună cu jupânesele marilor boieri.
Unsă cu toate alifiile de când locuise la Constantinopol, Doamna Roxana se dă bolnavă. Jupânesele bănuiau și ele ce le aștepta, așa că Domnul găsește o soluție ca să împace și capra și varza.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Constantin Hangerli ar fi adus la curte podărese, curve şi cârciumese, dând petrecere cu desfrâu alături de boierii vremii, în cinstea trimisului sultanului şi pentru a se făli în faţa românilor musafiri, care veniseră fără cucoane.
Deci la vremea mesei le-au poftit să șadă cu boierii, și aducându-le vel postelnicul le-au numit că sunt cucoanele lor, arătând: Iată, aceasta e Brâncoveanca, aceasta Goleasca, aceasta Corneasca, aceasta Filipeasca, aceasta e cutare și aceasta cutare.
Căpitan-Pasa, văzându-le, s-a bucurat, și șezând toate la masă cu vodă și cu boierii și cu turcii, zicandu-le muzicile, după ce-au mâncat s-au sculat.
Ridicând masa, a poruncit Căpitan-Pașa să joace boierii cu cucoanele lor – și-au și jucat, țiind jocul până în seară”, aflăm de la cronicarul Dionisie Eclesiarhul.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
