International
Partidele pro-europene au câştigat alegerile anticipate din Olanda. România nu se aşteaptă la o schimbare de poziţie în dosarul Schengen
Liberalii olandezi (VVD), conduşi de premierul în exerciţiu, Mark Rutte, s-au clasat pe primul la alegerile legislative anticipate desfăşurate ieri, obţinând 41 de mandate (31 în urmă cu doi ani) din totalul de 150 ale Camerei inferioare a Parlamentului de la Haga. În ciuda acestor rezultate, ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat pentru Rfi că se aşteaptă în continuare la "dificultăţi importante" din partea Olandei în dosarul Schengen.
Oficialul român a subliniat că se aşteaptă "în continuare la o rezervă consistentă din partea Olandei sau la dificultăţi importante din partea Olandei", în dosarul Schengen. Orban anticipează, de asemenea, negocieri prelungite pentru formarea noii administraţii de la Haga. Potrivit agenţiilor internaţionale de presă, numărarea voturilor a fost finalizată în Olanda. Pe locul secund se află laburiştii (PvdA) care, sub conducerea lui Diederik Samsom, au reuşit să-şi adjudece 39 de mandate (30 anterior). Socialiştii lui Emile Roemer (extrema stângă eurosceptică) s-au situat pe poziţia a treia cu acelaşi număr de mandate, 15, ca la precedentele alegeri din 2010.
Tot 15 mandate a obţinut şi formaţiunea de extremă dreaptă condusă de Geert Wilders - islamofob, eurofob şi militant pentru ieşirea Olandei din zona euro -, însă acest rezultat este văzut ca o înfrângere usturătoare pentru partidul care, în urmă cu doi ani, obţinuse 24 de mandate.
În Olanda, postul de premier revine, tradiţional, liderului formaţiunii care s-a situat pe primul loc la parlamentare, dar formarea unui guvern de coaliţie ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni.
În pofida evidentelor divergenţe de opinii cu privire la austeritatea bugetară, analiştii preconizează că liberalii se vor alia cu laburiştii, în cadrul unei "coaliţii violete", după cum s-a întâmplat şi în perioada 1994-2002.
Recomandările noastre
