Parlamentul Republicii Moldova / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Parlamentul de la Chișinău a votat joi, în primă lectură, un nou Cod de organizare și funcționare care obligă deputații să vorbească în limba română în ședințele plenare, măsură care a provocat protestul opoziției pro-ruse și al unor formațiuni de dreapta.
Deputații din opoziție au părăsit sala, acuzând partidul de guvernământ PAS că introduce „cenzura” în legislativ.
Proiectul a fost susținut de majoritatea controlată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea președintei pro-europene Maia Sandu.
Noile reguli stabilesc limba română drept limbă de lucru în plen și introduc limite de timp pentru intervențiile deputaților. Inițiativa este considerată importantă deoarece vizează funcționarea internă a Parlamentului și raporturile politice dintre majoritatea pro-europeană și opoziția apropiată de Moscova.
PAS: limba oficială a statului trebuie folosită în instituții
Igor Talmazan, reprezentant al PAS și unul dintre autorii proiectului, a declarat în plen că deputații vor putea utiliza în continuare limbile minorităților în anumite contexte, însă limba oficială a instituțiilor statului trebuie să fie româna.
„Membrii Parlamentului sunt liberi să vorbească în limbi minoritare. Dar limba care trebuie folosită în instituțiile statului este limba noastră oficială – româna”, a spus Talmazan.
Potrivit Reuters, limba rusă avea anterior statut de limbă „interetnică”, iar documentele parlamentare erau traduse în mod obișnuit. Schimbarea vine într-un context politic sensibil în Republica Moldova, unde tema limbii și orientării geopolitice rămâne una dintre cele mai disputate.
Opoziția acuză limitarea libertății de exprimare
Reprezentanții opoziției au criticat proiectul și au susținut că noile reguli reduc pluralismul politic din legislativ.
Deputatul comunist Constantin Starîș a afirmat că regulamentul afectează legitimitatea Parlamentului. „Conform acestei logici, următorul pas ar fi ca Partidul Acțiunii și Solidarității să anuleze alegerile”, a declarat acesta.
La rândul său, Alexandru Verșinin, reprezentant al formațiunii Democrația Acasă, a susținut că restricțiile „degradează democrația”. „Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide care jurnaliști pot sau nu pot pune întrebări”, a spus el.
gor Gosu la tribuna Parlamentului/ Sursa foto: captură
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancționat pe Verșinin pentru „lipsă de respect”, moment după care deputații opoziției au părăsit ședința în semn de protest.
Noi reguli și împotriva traseismului politic
Proiectul adoptat în primă lectură introduce și restricții privind traseismul politic. După votul final, deputații care părăsesc o fracțiune parlamentară nu vor mai putea adera la alta.
Totodată, nu vor putea fi create fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament în urma alegerilor sau ale formațiunilor declarate neconstituționale ori interzise.
Potrivit publicației NewsMaker, proiectul urmează să fie comasat, înainte de lectura a doua, cu legea privind statutul, conduita și etica deputatului.
