Parlamentul European. Acordul la care s-a ajuns la Bruxelles între Consiliul European și Parlament cu privire la Pactul pentru Migrație și Azil, care urmează să fie votat în plen, riscă să-i lase pe toți nemulțumiți. Și, prin urmare, să nu obțină unda verde finală. Pachetul - unul dintre cele mai importante din această legislatură care este pe cale să se încheie - a fost prezentat în septembrie 2020 și a fost acceptat după mai bine de trei ani de negocieri intense, atât în ​​cadrul Parlamentului, cât și, mai ales, între statele membre.

Parlamentul European, preocupat de un Pact foarte important

Acum ajunge în hemiciclu cu riscul de a nu primi suficient sprijin. Vorbitorii înșiși nu au fost deloc entuziasmați. „Cu siguranță nu voi deschide o sticlă după vot, dar acesta este singurul compromis pe care îl avem. Și nu va mai fi altul dacă nu îl aprobăm”, a recunoscut liberalul olandez Sophie In'T Veld.

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, interfaţa acestei propuneri, împreună cu vicepreședintele Margaritis Schinas, s-a declarat „mândru” de reformă, dar și-a confirmat îndoielile cu privire la rezultat: „Deputații ar trebui să o voteze, dar nu se știe niciodată” a spus Johansson unui grup de jurnalişti.

Votul - care va începe la ora 17.00 - va provoca destul de multe tulburări: Liga Nordului, de exemplu, și-a exprimat deja opoziția, în timp ce Forza Italia va urma linia PPE, votând pentru. În timp ce deputații de la Fratelli d'Italia își vor exprima opiniile privind diferitele măsuri, de la caz la caz.

Pe de altă parte, gruparea Socialiștilor și Democraților ar trebui să fie pentru, dar cu dezertări importante, inclusiv cea a Partidului Democrat, care a spus deja că este împotrivă. Respingând astfel invitația președintelui PPE, Manfred Weber, de a „demonstra că ei continuă să fie pro-europeni”. Mișcarea 5 Stele este împotrivă, ca de altfel şi secțiuni importante ale Stângii și Verzilor. Tot împotrivă, dar din motive contrare, sunt partidele de dreapta ale grupului ID, dar și polonezii din Pis (Ecr) și maghiarii din Fidesz (dintre nemembri).

Ce prevede acest proiect

Dar ce prevede de fapt Pactul? Acesta are ca scop facilitarea primirii solicitanților de azil și încurajarea repatrierii celor care nu au dreptul de a rămâne în Europa. Reformează actualul sistem de management al politicii de migrație, care în ultimii ani s-a dovedit în mod constant că nu poate face față provocărilor cu care se confruntă. Pachetul include nouă acte legislativ

Legislația privind gestionarea azilului și a migrației este elementul principal și ar trebui să înlocuiască Regulamentul Dublin, care stabilește reguli pentru a decide care stat membru este responsabil pentru examinarea cererii de azil. Pentru a echilibra sistemul actual, în care doar câteva state membre (inclusiv Italia) sunt responsabile pentru marea majoritate a cererilor de azil, acesta prevede un nou mecanism de solidaritate obligatoriu, precum și măsuri de prevenire a abuzurilor.

Pentru a ajuta țările aflate sub o presiune migratorie puternică, alte state membre vor putea alege între relocarea solicitanților de azil pe teritoriul lor, sau oferirea de contribuții financiare. Calculul contribuției fiecărui stat se bazează pe dimensiunea populației (50%) și PIB-ul acesteia (50%), în timp ce fiecare țară este liberă să decidă tipul de contribuție, sau o combinație a acestora. Noul regulament, așa cum s-a convenit, stabilește pragul minim pentru relocari la 30 de mii de solicitanți și contribuția financiară la 600 de milioane de euro. În cazul angajamentelor de relocare insuficiente, un stat membru beneficiar poate cere altor state membre să își asume responsabilitatea pentru examinarea cererilor de protecție internațională a persoanelor care trebuie returnate în statul membru beneficiar, în loc să contribuie cu relocări.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / rainews.it